skip to main | skip to sidebar

Doi foşti prefecţi de Suceava au beneficiat de tratamente la Viena pe cheltuiala Schweighofer

O anchetă publicată de Jurnalul Naţional în care se vorbeşte despre interesele grupului Holzindustrie Schweighofer privind încheierea unui nou contract preferenţial cu statul pe o perioadă 10 ani pentru defrişarea pădurilor pomeneşte despre faptul că doi foşti prefecţi ai Sucevei au beneficiat de tratament medical la Viena pe cheltuiala firmei austriece. Despre cine să fie vorba?

***

În anul 2003, în România sosea (după ce a dat înconjurul Globului la vânătoare de resurse) o importantă companie austriacă, jucător însemnat pe piaţa mondială a lemnului, Holzindustrie Schweighofer. Cum scrie chiar pe pagina sa oficială de web, intrarea în România a însemnat pentru afacerile acestei firme "un nou început". Pentru pădurile româneşti, ar putea fi "începutul sfârşitului". Pentru că, deveniţi în scurt timp lideri pe piaţa prelucrării lemnului, austriecii au înfiinţat patru fabrici ultramoderne la Sebeş, Rădăuţi, Comăneşti şi Siret, care înfulecă, transformă în scândură şi exportă în lumea largă, pe calea ferată şi pe apă, peste 2,6 milioane de tone de lemn pe an. Un procesator atât de eficient, care lucrează cu cele mai futuriste tehnologii cu laser, cu o pricepere comercială la nivel planetar, are o nevoie colosală de materie primă. E între cei cinci mari furnizori europeni de cherestea ai Ja­po­niei, are livrări în peste 40 de ţări. Să fie o întâmplare că sosirea marelui procesator a coincis cu declanşarea celei mai mari campanii de defrişări de păduri din istoria ţării?
Cantităţile de marfă achiziţionată de Schweighofer au crescut de la an la an, concomitent cu dezvoltarea capacităţii de prelucrare.

Lemn alb şi negru
Potrivit informaţiilor noastre, cei mai eficienţi aducători de contracte sunt Karl Schmidt şi Nichifor Tofan, binecunoscuţi pentru relaţii pe care le au în mediile de decizie silvică la nivel înalt. Şi directorul sucursalei din Sebeş, Călin Ioan Dumitreasă, este un contractor foarte harnic, numai în lunile mai şi iunie anul trecut şi-a adus aportul decisiv la cumpărarea a peste 221.000 metri cubi din judeţele Covasna, Braşov, Prahova, Vrancea şi Buzău.

Sigur, câtă vreme cantitatea de lemn ce poate fi legal recoltată este sta­bilită de la centru şi oarecum le­gi­fe­rată, producătorii şi utilizatorii au­toh­toni au început să intre în panică, vă­zând că resursele le sunt neîn­des­tu­lătoare. Pe de o parte, invazia chi­neză, despre care am vorbit în ediţia de ieri a ziarului, i-a scandalizat şi i-a determinat să sesizeze Preşedinţia, Guvernul şi pe ceilalţi decizionali. Pe de altă parte, în pâlnia încăpătoare a Schweighofer se topea tot mai mult din cota anuală de lemn "alb", legal (despre cel ilegal nu avem destule date pentru a vorbi deocamdată).

În cadrul Asociaţiei Patronale a Forestierilor din România (ASFOR) s-au ridicat multe voci, anul acesta, în spri­jinul protecţiei intereselor industriei băştinaşe. Un motiv serios pentru ca Gerald Schweighofer să în­cer­ce preluarea controlului asupra ASFOR, organizaţie puternică, re­pre­zentată la nivel naţional, care are încă pârghiile pentru a stabili politicile în industria de profil. Acum un an, pe vremea asta, Karl Schmidt sta­bi­lise o convenţie cu nişte firme ro­mâ­neşti, în sensul înfiinţării unei struc­turi paralele. I-au fost alături HLV Transilvania, Sibiu (administra­tor Octavian Hadăr); Silva Lemntex, Hu­nedoara (Sabin Faur); Holz SRL, Ma­ramureş (Vasile Coman) şi Losan SRL, Braşov (Daniel Frunză). Tentativa a căzut, austriecii s-au pus prin ur­mare să sape la rădăcină conduce­rea ASFOR, preşedintele Ioan Sberea (echilibrat şi cu autoritate, care a ştiut în mandatul său să împace interesele afaceriştilor, ale statului şi proteja­rea naturii) a fost înlocuit cu mult mai flexibilul Nicolae Ţucunel. Acesta este şi preşedintele Camerei de Co­merţ Braşov, şi administrator al Forex SRL şi Eurolemn SRL din Braşov.

Nu ştim dacă, întemeiat sau nu, Gerald Schweighofer şi Karl Schmidt se bazează pe Ţucunel să-i sprijine ca să obţină pentru firma austriacă statutul de "firmă de interes naţional", poziţie din care ar urma să aibă acces preferenţial la vreo 57,6 milioane metri cubi de lemn în următorii 10 ani. De ce 10? Pentru că se apropie de sfârşit contractul de 10 ani dintre Romsilva şi Schweighofer şi acum e momentul unei uriaşe acţiuni de lobby (confirmată din sfera administrativă, ministerială şi politică) pentru prelungirea acestuia cu încă pe-atât. Nu ştim dacă Ţucunel va da sprijinul scontat. Ştim însă că şi alte mari companii (a se citi megatermite) aspiră la acest statut. Le numim: Kronospan Romania (Markus Habegger) Egger Romania (Stefan Ember­ger), Romanel International (Hassan Sinno) şi Prolemn (Haluk Yildiz).

Numai fapte bune
Marele capital se descurcă într-o ţară balcanică la fel de bine ca într-o ţară bananieră. Pe plan local, vâ­nă­toa­rea de resurse naturale nu este vă­zu­tă ca o activitate ce interesează si­gu­ranţa naţională, sub componenta sa economică. Combinatele de prelu­crare a lemnului sunt furnizoare de venituri la bugetele oraşelor. Aduc o părelnică prosperitate, ocupă forţă de muncă. Companiile fac opere de binefacere. La Rădăuţi, de exemplu, Egger a amenajat parcurile. Schwei­gho­fer şi Egger au dotat spitalul oră­şe­nesc, şi încă bine de tot, cu aportul primarului Vienei. Austriecii au ridicat case pentru sinistraţii inundaţiilor (provocate în bună măsură şi de despăduririle haotice, cum s-a demonstrate ştiinţific) la Brăniceşti, în valoare de jumătate de milion de euro. Pe lângă comunitate, de atenţia marilor companii beneficiază şi demnitarii. Cel puţin doi foşti prefecţi de Suceava au beneficiat de tratamente la Viena pe spezele Schweighofer. Dar şi alţii, despre care vom scrie.

Codiţe româneşti de topoare austriece
Surse ministeriale, din ad­mi­nis­tra­ţie şi din instituţii cu atribuţii în apli­carea legii ne-au ajutat să în­toc­mim o listă cu oficiali de la nivel local şi organe de control care pun înaintea interesului statului interesul "Holzindustrie". Unii ar numi această răsturnare de interese "corupţie". Alţii, "oportunitate". Despre fiecare din ei vom detalia la momentul potrivit.
● Pop Vasile (inspector silvic în cadrul Corpului de Control al MMP),
● Morar Mihai Lucian (director coordonator al Direcţiei Silvice – DS – Alba),
● Boariu Gheorghe Dan (şeful Ocolului Silvic – OS – Sebeş din cadrul DS Alba),
● Avram Gheorghe (inspector coordonator al ITRSV Cluj-Napoca),
● Ivan Gheorghe (director coordonator al DS Bistriţa-Năsăud),
●Solomonesc Adorian (directorul coordonator al DS Caraş-Severin),
●Coşnean Ioan (director coordonator al DS Covasna),
● Abraham Istvan (director coordonator adjunct al DS Harghita),
● Ignat Emil Constantin (director coordonator al DS Hunedoara),
● Sajerli Mihai Graţian (director coordonator al DS Maramureş),
● Vlad Vasile Nicolaie (şeful OS Vişeu de Sus, judeţul Maramureş),
● Maftei Simion (director coordonator al DS Neamţ)
● Oprescu Ion (director coordonator al DS Vâlcea)

sursa: jurnalul.ro

Articole recomandate:

    Anchete, Baisanu, Nechifor Tofan, Orest Onofrei, Schweighofer

Comentează folosind Facebook:

1 comentarii:

  1. cum ii cheama

Trimiteți un comentariu

Poţi utiliza unele etichete HTML, cum ar fi <a href=""></a>, <b></b>, <i></i>.

 

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online