skip to main | skip to sidebar

Blestemul lui Ştefan cel Mare, proba invocată de popi în procesul pentru păduri

Că o fundaţie a popilor, prezidată de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a cerut 166.000 de hectare de pădure din judeţul Suceava sunt sigur că ştie toată lumea. Ştiţi probabil şi că un proces pe tema asta durează de vreo zece ani. Care sunt probele invocate de popi, ei asta nu cred că o mai ştiţi.

La ultimul termen, joi, 21 iunie 2012, avocatul popilor le-a citit judecătorilor un hrisov emis de cancelaria voievodului Ştefan cel Mare în 1503.

Potrivit documentului despre care avocatul susţine că se află în Colecţia Markevici-Lukaşevici a Bibliotecii de Stat a Rusiei, Mănăstirea Putna primea vreo 30 de sate, terenuri, vii, mori, drepturi de văumuire etc.

Hrisovul conţine şi un blestem adresat împotriva celor care nu ar respecta voinţa voievodului: "Iar cine ar vrea să clintească dania noastră, acela să fie afurisit de Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru [...]".

Sincer nu prea înţeleg care este valoare de probă a acestui document. Oare or vrea acum popii să primească în proprietate şi cele 30 de sate dăruite de Ştefan cel Mare? Să lege din nou ţăranii de glie şi să-i pună la muncă pentru mănăstire? Care e noima folosirii unui act vechi de 500 de ani? Li se pare cumva că realităţile de acum sunt aceleaşi ca pe vremea lui Ştefan?


Care să mai fie acum diferenţa între fundaţia popilor şi Costel Cernoschi, cel a revendicat Moldova pe motiv că ar fi urmaşul lui Ştefan cel Mare? (Detalii aici).



Iată conţinutul hrisovului invocat ca probă de avocatul popilor:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Troiţă sfântă, deofiinţă şi nedespărţită. Iată eu, robul stăpânului meu Iisus Hristos, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei. Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a binevoit domnia mea cu a noastră bunăvoinţă şi cu inimă luminată şi curată şi din toată bunăvoinţa noastră, şi cu ajutorul lui Dumnezeu, şi am făcut, pentru sfântrăposaţilor înaintaşi bunici şi părinţi ai noştri şi pentru sănătatea şi mântuirea noastră, şi pentru sănătatea şi mântuirea doamnei noastre Maria, şi pentru sănătatea şi mântuirea copiilor noştri, şi am întărit prin acest privilegiu al nostru toate privilegiile mănăstirii Putnei, unde este hramul Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi unde este egumen arhimandritul şi rugătorul nostru, chir Spiridon, oricâte privilegii are acea sfântă mănăstire pentru toate satele ei şi anume pentru satele: satul Jicovul de Sus, satul Jicovul de Jos, satul Voitin, satul Maneuţi, satul Balosineşti, satul Botăşani, satul Vicşani, satul Macicateşti, satul Fratăuţi, satul Climăuţi, satul Ternauca – toate satele de mai sus sunt pe Suceava – şi iarăşi gârlei, satul Balcăuţi, ce este lângă târgul Siretului, şi satul Grecii pe Siret, tot lângă târgul Siretului, şi, în ţinutul Cernăuţilor, satul Cozmin, şi satul Clicicăuţi, şi satul Ostriţa, pe Prut, şi satul Ştubeiul, pe Başiu, şi, la Cârligătură, satul Sineşti şi satul Onicicani, şi, la Prut, o bucată de pământ din hotarul Boiştei, ceva mai jos de gura Boiştei, şi mlaştina gârlei, şi satul Balinteşti, şi Iezerul Roşu, şi Seliştea lui Manea, la gura Frumoşiţei, şi pe Frumoşiţa, satul unde a fost Falcin, din jos de Andriiaş, şi, pe Frumoasa, trei sate, anume Fărcenii, din jos de Troian, şi Şcheii, la gura Frumoasei, şi la Fântâna Măceşul, ce se află la capătul de jos al iezerului Roşul, care acele mai sus scrise sate şi acel iezer Roşul au fost cumpărate şi date de noi acestei mai sus scrise sfinte mănăstiri de la Putna; şi apoi pe Siret, satul Camenca, şi satul Tomeşti, şi satul Cupca, care aceste trei sate le-a dat la moartea sa, pentru pomenirea sa, răposatul Iurii Cupcici aceleiaşi mai sus scrise mănăstiri de la Putna; şi încă două sate în ţinutul Cernăuţilor, anume satul Stroinţii şi satul Urvicolesa, pe care tot la moartea sa şi pentru pomenirea sa le-a dat aceleiaşi sfinte mănăstiri de la Putna răposatul Simca.

Toate cele mai sus scrise, adică toate mai sus scrisele sate, cu toate hotarele lor vechi, şi cu tot venitul şi cu toate câte au ascultat din vecii vecilor de aceste sate şi au ţinut de ele, precum stă scris în privilegiile de cumpărătură şi de danie, să fie neclintite şi nemişcate în veci mai sus scrisei sfinte mănăstiri de la Putna.

Şi mai întărim noi prin acest privilegiu şi celelalte privilegii ale aceleiaşi mai sus scrise mănăstiri, date şi scrise tot de noi, pentru viile din dealul Hârlăului, pentru popi, pentru sarea de la ocnă, pentru ţigani, pentru braniştea din jurul mănăstirii, pentru pietrele de ceară din târgul Siretului, pentru morile de pe Siret, aproape de târgul Siretului, pentru vama cea mică de pe Suceava, la Jicov, pentru gloabele din satele mănăstireşti, pentru prisaca de la Comarna, pentru măjile de peşte fără vamă, aşa cum e scris şi dat în privilegii şi neclintit în veci să fie acestei sfinte mănăstiri de la Putna.

Şi de asemenea, şi de aici înainte, orice s-ar mai adăuga şi de la noi sau de la altcineva, aşa cum se va da şi se va scrie, şi una şi alta, neclintit şi nemişcat să fie acestei sfinte mănăstiri de la Putna.

Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi Ştefan voievod, şi credinţa preaiubitului fiu al domniei mele, Bogdan voievod, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Boldor vornic, credinţa panului Şteful, credinţa panului Toader, şi a panului Negrilă pârcălabi de Hotin, credinţa panului Eremie şi a panului Dragoş pârcălabi de Neamţ, credinţa panului Şandru de la Cetatea Nouă, credinţa panului Arbure portar de Suceava, credinţa panului Clănău spătar, credinţa panului Isac vistier, credinţa panului Cozma Şarpe postelnic, credinţa panului Moghilă ceaşnic, credinţa panului Frunteş stolnic, credinţa panului Petrică comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, şi mari şi mici.

Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau pe oricine îl va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci s-o întărească şi s-o împuternicească, pentru că am cumpărat cu banii noştri şi am dat şi am scris acelei sfinte mănăstiri de la Putna.

Iar cine ar vrea să clintească dania noastră, acela să fie afurisit de Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, şi de preacurata lui Maică, şi de patru Sfinţi Evanghelişti, de Sfinţii Apostoli de frunte Petru şi Pavel şi ceilalţi. Şi de 318 Sfinţi Părinţi purtători de Dumnezeu de la Nicheia şi de toţi sfinţii care din veac au plăcut lui Dumnezeu, şi să fie asemenea lui Iuda şi blestematului Arie, şi să aibă parte cu acei iudei care au strigat asupra Domnului, Mântuitorului nostru Iisus Hristos, zicând: sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin.

Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să atârne pecetea noastră la această carte a noastră.

A scris Toader, la Suceava, în anul 7011 (1503), luna februarie, 2 zile.

Detalii la oradecluj.oradestiri.ro

Articole recomandate:

    Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, Directia Silvica, IPS Pimen

Comentează folosind Facebook:

3 comentarii:

  1. O vorbă din popor spune că este bine să faci ce spune popa și nu cum face popa. Nimic mai adevărat, dacă este să studiem cazul unor pretenții mirene ale Înalt Prea-Sfinției Sale Pimen Suceveanul, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. O fundație la care înalta față bisericească apare drept președinte revendică de la Statul Român peste 166.000 de hectare de pădure, plus cantoanele silvice de pe raza suprafața respectivă. Toate ar fi bune și frumoase, dacă acțiunea ar avea pic de temei legal
    Vad ca preotii au jeepuri si bisericile au panouri solare,camere de luat vederi,centrale,instalatii automate de batut clopote.Cate scoli,spitale,orfelinate,azile de batrani,fundatii de caritate(gen CARITAS)ARE BISERICA ORTODOXA???

  2. Patriarhul Daniel: Românii au cea mai mare speranță de viață după moarte din toată Europa.
    Patriarhul Daniel a respins ieri ca alarmiste știrile care spuneau că speranța de viață în România este foarte mică, de numai 74 de ani. El a atras atenția că ar trebui să ne orientăm după un indicator mult mai important, care ne plasează pe un loc fruntaș în Europa. “La capitolul speranță de viață după moarte, românii stau excelent, aceasta fiind de o eternitate pentru bărbați și ceva mai mult pentru femei. E lucru știut că femeile trăiesc mai mult”, a declarat șeful Bisericii Ortodoxe Române.

  3. Dupa cum se vede,marele Stefan (care era mare dar nu putea sa le prevada pe toate...) si-a luat masuri: de aia zbiara acum penticostalii,de aia a patit-o Flutur dar si altii...

Trimiteți un comentariu

Poţi utiliza unele etichete HTML, cum ar fi <a href=""></a>, <b></b>, <i></i>.

 

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online