skip to main | skip to sidebar

Jandarmeria Suceava m-a blocat pe Facebook. Le fac plângere penală pentru abuz în serviciu pentru că mi-au vătămat dreptul la liberă exprimare și dreptul la informație

0 comentarii
Jandarmeria Suceava m-a blocat pe Facebook și mi-a șters două comentarii la o postare pentru că le-am adresat câteva întrebări firești. Evident, am făcut capturi înainte să fie șterse.

Voi înainta, mâine, Parchetului Militar, o plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu pentru că prin ștergerea comentariilor și blocarea accesului la pagina de Facebook a Jandarmeriei Suceava, instituție publică, mi-a fost adusă o vătămare a drepturilor ocrotite prin Constituție.

Art. 30 din Constituția României garantează dreptul la libera exprimare și stabilește că cenzura de orice fel este interzisă, iar art. 31 stabilește că dreptul de acces la informațiile de interes public nu poate fi îngrădit.

Jandarmeria Suceava este o instituție publică a statului și trebuie să se supuna legilor țării!

Pe de altă parte, foarte interesant este că fix astăzi o instanță federală din SUA a stabilit că președintele Donald Trump nu are dreptul să blocheze persoanele care îl critică pe Twitter și să le priveze de dreptul se a avea acces la postările lui și de a reacționa la aceste postări.

În State justiția văd că funcționează, sper că la fel se va întâmpla și la noi. Voi studia și varianta unei acțiuni în civil pentru a-i obliga să mă deblocheze.

Între timp, diseară sau mâine, în funcție de cum voi avea timp, voi publica noi informații despre cazul puiului de urs ciuruit cu gloanțe la Broșteni.

Apropo, Jandarmeria Suceava, de ce refuzați interviul pe care l-am solicitat încă de duminică?

Urșii nu atacă oameni din senin. Cazul jandarmului, singurul atac în pădure al unui urs asupra unui om în ultimii ani. „Cui folosește panicarea populației?”

0 comentarii


„Urșii nu atacă oameni din senin”, asta mi-au spus în ultimele zile numeroase persoane din domeniu cu care am vorbit despre cazul jandarmului atacat la Holda, Broșteni.

Oameni din zona silvică, buni cunoscători ai pădurii, cu zeci de ani de experiență, mi-au atras atenția că modul în care Jandarmeria Suceava a comunicat informațiile cu privire la evenimentul nefericit de sâmbătă seară a provocat o abordare complet greșită a incidentului în mai toată presa locală și națională. Jandarmeria a dezinformat și a manipulat.

„Cui folosește panicarea populației?”, am fost întrebat. Chiar așa, cine ne poate oferi acest răspuns?

Cele mai multe dintre titlurile din presă pe tema cazului de la Broșteni au pus accent pe faptul că ursul l-ar fi atacat pe jandarm. Ursul atacă oameni, asta îi rămâne în minte cititorului după ce citește sau vizionează o astfel de știre.

Însă ursul nu atacă oameni din senin. În schimb, dacă îl agresezi sau îl hărțuiești atunci da, cel mai probabil vei fi atacat.

Am vorbit cu mulți oameni din domeniu și nici măcar nu-și mai amintesc ultima dată când un om a fost atacat de urs în pădure.

În județul Suceava se estimează că trăiesc aproximativ 600 de urși. Unii dintre ei mai ajung și în zone locuite unde mai atacă animale domestice.

Până la incidentul de sâmbătă, în județ a mai fost semnalat un singur caz în care un om a fost atacat de un urs. S-a întâmplat toamna trecută la Bogdănești. Un bărbat de 72 de ani a dat peste un urs în grădina casei și a fost atacat când încerca să îl sperie.

Dar de atacuri în pădure nimeni nu-și amintește când au avut loc ultima dată în județul Suceava. Sigur nu în ultimii ani.

Munții județului Suceava sunt plini de pasionați care străbat traseele turistice. Rarăul, Giumalăul, Călimanii sunt adevărați magneți patru turiști. Niciunul n-a fost atacat vreodată de urs. 

Cui folosește acum ca la nivel național să se creeze ideea că în pădurile din Suceava te omoară ursul?

Jandarmeria Suceava trebuie să spună care a fost adevăratul motiv al atacului!

Ce încearcă să ascundă Jandarmeria Suceava în cazul puiului de urs ciuruit cu două încărcătoare de pistol

0 comentarii
Un jandarm a descărcat două încărcătoare de pistol într-un pui de urs, sâmbătă seară, la Broșteni, după ce animalul sălbatic i-ar fi atacat colegul de patrulă.

Încă de la început, Jandarmeria Suceava a comunicat informații nereale cu privire la acest incident și a încercat să inducă în eroare opinia publică cu privire la aspecte importante privind modul în care s-a produs cu adevărat evenimentul neplăcut.

Împrejurările în care jandarmii au ajuns în apropierea animalului sălbatic, talia ursului prezentat ca fiind foarte mare, motivul atacului, modul în care s-a desfășurat operațiunea de salvare a jandarmului rănit, asigurarea locului faptei și modul în care se presupune că ar fi fost pierdut ursul, desfășurarea cercetării la fața locului, despre toate aceste aspecte informații comunicate de instituție au fost fie inexistente, fie nereale și contrazise de alte instituții.

Doar informațiile și fotografiile pe care le-am obținut și publicat în exclusivitate au adus ceva lumină în această poveste încâlcită și i-au determinat să-și mai schimbe câte de cât povestea, inclusiv să recunoască că de fapt era vorba de un pui de urs.

Am solicitat, duminică, reponsabilului de comunicare al Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava un interviu cu privire la incidentul produs sâmbătă, la Broșteni. Nu am fost refuzat concret, dar au trecut deja aproape 24 de ore și cu toate că am repetat solicitarea nu am primit niciun răspuns.

Ce anume încearcă să ascundă Jandarmeria Suceava în cazul puiului de urs ciuruit cu două încărcătoare de pistol?

În aceste condiții aceasta este o întrebare cât se poate de firească. Poate fi vorba cumva de faptul că atacul puiului de urs a fost provocat tocmai de cei doi jandarmi?

Cu toată empatia față de persoana rănită, căreia îi doresc însănătoșire grabnică, această poveste nu poate fi mușamalizată.

Jandarmeria Suceava, nu mai fugiți de asumarea răspunderii! Sunteți o instituție publică a statului și sunteți obligați să răspundeți întrebărilor populației județului Suceava cu privire la acest eveniment nefericit.

Cine va câștiga alegerile europarlamentare, cât de mult contează prezența și care va fi marea supriză la vot

0 comentarii
În prima parte a zilei de duminică prezența la vot a fost sensibil mai mare decât la precedentele alegeri europlamentare din 2014.

Deși buletinul de vot este unui stufos, cu zeci de liste de partid și candidați independenți, pragul electoral va fi realizat doar de o mână de partide.

O prezență mare la vot dezavantajează, evident, Partidul Social Democrat. Din estimările mele, cred că PSD va obține un scor mic, cu 2 în față.

În schimb, marea supriză a alegerilor cred că va fi Alianța 2020 USR PLUS.

Votanții care participă la vot în plus față de alegerile trecute vin pentru a sancționa coaliția de guvernare. Alegătorii își doresc oameni noi în politică, profesioniști, pro-europeni, fără probleme de natură penală sau morală. Or, tocmai asta le propune Alianța USR PLUS.

Chiar dacă pe listă se regăsesc nume ca Blaga, Falcă sau Hava, un scor bun va face și PNL.

În schimb, PSD aripa Dragnea, PSD aripa Tăriceanu (ALDE), PSD aripa Ponta (ProRomânia) și PSD de limbă maghiară (UDMR) cel mai probabil vor fi sancționate la vot.

Scenariile sunt multe, dar pe o mobilizare fără precedent după-amiaza și seara a electoratului tânăr din mediul urban și cu un număr consistent de voturi din Diaspora, n-ar fi nicio supriză ca PSD să termine pe locul trei, iar PNL să aibă emoții pentru primul loc.

În mediul urban, mai ales în marile orașe, Alianța USR PLUS va spulbera PNL, un partid care n-a înțeles să se reformeze cât timp s-a aflat în opoziție. Rămași în logica politicii baronilor locali, liberalii au pierdut tinerii și intelectualii din mediul urban și au migrat mai mult spre un electorat din zona rurală. 

În fine, despre ce se va întâmpla după alegeri vorbim mâine dimineață, când vom avea rezultatele finale. Cert este că la cum cred eu că se vor închide urnele, PSD-ALDE nu vor mai avea nicio legitimitate să guverneze țara până în decembrie 2020.

Despre închiderea Secției de Pediatrie Rădăuți și reacția bizară a managerului Vasile Râmbu

0 comentarii
Secția de Pediatrie a Spitalului Municipal Rădăuți tratează în medie 140 de copii în fiecare lună.

Asta în condițiile în care secția funcționează cu doar doi medici. Doi. Pentru gărzi spitalul mai colaborează cu un medic de familie din localitate care are și specializarea pediatrie și cu un medic din Botoșani. În ultimii cinci ani niciun medic pediatru nu a vrut să vină la Rădăuți. Asta deși salariile sunt la fel ca peste tot în sistemul medical, iar medicii primesc suplimentar fie locuință de serviciu, fie câte 600 de lei pe lună pentru chirie. Probleme cu personalul sunt și la Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni sau Vatra Dornei. Medicii efectiv nu vor să se angajeze la spitale mici.

Orice sincopă de funcționare a Secției de Pediatrie Rădăuți se răsfrânge asupra Spitalul Județean Suceava pentru că toți copii sunt redirecționați acolo.

Acesta este și motivul pentru care în ultimii cinci ani Spitalul Rădăuți a tot cerut Spitalului Județean să-l ajute cu medici măcar pentru câteva gărzi pe lună. Spitalul Județean Suceava a refuzat permanent.

Acum Secția de Pediatrie de la Rădăuți s-a închis pentru două săptămâni pentru ca și cei doi medici de acolo să aibă cât de cât un concediu de odihnă. Au ales o perioadă în care oricum sunt și multe zile libere legal. Decizia a fost anunțată Direcției de Sănătate Publică, Serviciului Județean de Ambulanță și Spitalului Județean de vreo lună de zile.

Firesc, pacienții copii din zona Rădăuți au fost redirecționați la Suceava.

Managerul Spitalului Județean Suceava, Vasile Râmbu, s-a apucat ieri să critice Spitalul Rădăuți pentru că le-a acordat medicilor dreptul legal la concediul de odihnă.

Reacția managerului Vasile Râmbu este cel puțin bizară în condițiile în care de cinci ani tot refuză să ajute măcar cu câteva gărzi Spitalul Rădăuți.

Nu este prima dată când managerul spitalului județean vorbește urât despre spitalele din teritoriu, asta în condițiile în care spitalele mici din județ au în total mai mulți pacienți decât spitalul județean. Iar Vasile Râmbu nu face decât să dea apă la moara guvernului care vrea să închidă spitale.

Sunt curios ce o să facă Spitalul Județean dacă Ministerul Sănătății chiar se apucă de închis spitalele mici și o să se trezează cu zeci de mii de pacienți în plus la spitalul județean.

Cei trei factori care au determinat succesul aproape ireal al autostrăzii de un metru

0 comentarii


Despre primul metru de autostradă din Moldova și protestul de 15 minute de pe 15 martie știe deja toată țara. Inițiativa s-a viralizat exploziv din primul moment. Succesul i-a luat, cred, prin suprindere și pe inițiatori. Unii spun că este inexplicabil modul în care atât de multă lume s-a solidarizat cu acest demers. Lucrurile sunt însă simple. Succesul a fost dat de trei factori determinanți.

1. Nevoia reală de autostrăzi. România chiar are nevoie de autostrăzi. Iar Moldova cu atât mai mult. Acest colț de țară a fost abandonat de toate guvernările de după '89. Avem cele mai mici salarii din țară, cel mai mic nivel de trai, cel mai redus acces la utilități, cele mai multe persoane aflate în pragul sărăciei, cei mai mulți copii cu părinții plecați la muncă în străinătate. Suntem pe ultimul loc la toți indicatorii. Nu avem niciun metru de autostradă și nici perspective nu sunt. Fără autostrăzi decalajul economic dintre regiunile României nu se va reduce prea curând.

2. Ideea originală. Construirea unei platforme betonate care reprezintă simbolic o secțiune de un metru a unei autostrăzi este o idee complet originală. Faptul că o persoană privată a construit „primul metru de autostradă din Moldova” ridiculizează autoritățile, iar asta îi face pe români să se simtă oarecum răzbunați.

3. Neimplicarea politică. Cel mai important factor este tocmai acela că inițiatorul nu are nicio implicare politică. Dacă demersul i-ar fi aparținut unui politician ar fi fost sortit eșecului. Oamenii au rezonat cu acest demers tocmai pentru că vine din partea unei persoane fără vreun parti-pris politic cunoscut. Oricât ar fi fost de bună ideea, oricât ar fi fost de bine promovată, inițiativa ar fi fost privită doar ca o metodă de campanie electorală dacă ar fi venit din partea unei persoane implicată politic.

Nevoia reală de autostrăzi, ideea complet originală și inițiativa apolitică au făcut ca această inițiativă să se viralizeze cu o asemenea viteză. În această solidarizare fără precedent poate fi citită toată frustrarea unui întreg popor față de o clasă politică care l-a dezamăgit și care urmărește o cu totul altă agendă decât cea a cetățeanului.

Ce s-a întâmplat la primul termen al procesului pentru desființarea Gropii de gunoi Mestecăniș: avocații CJ Suceava au suferit prima înfrângere

0 comentarii


Joi, la Tribunalul Cluj, a avut loc primul termen în dosarul în care Societatea Civilă de Avocați Plopeanu & Ionescu a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta nr. 69/2009 privind aprobarea PUZ-ului pentru Groapa de gunoi Mestecăniș, anularea Autorizației de construire nr. 39/2012 emisă de Consiliul Județean Suceava și desființarea gropii de gunoi ca urmare a anulării autorizației de construire.

Pe scurt, avocații Consiliului Județean Suceava au vrut să împartă vina cerând introducerea în cauză a mai multor instituții și au invocat că Societatea de Avocatură și localnicul Aristide Maxim nu ar avea interes în cauză. Totodată, CJ Suceava a cerut chemarea în garanție a consultantului care a întocmit documentația, firma urmând să fie obligată să despăgubească administrația județeană în cazul în care pierde procesul. Instanța a respins unele cereri și a rămas în pronunțare pe celelalte. 
Dosarul a fost repartizat spre judecare unui complet din cadrul Secţiei mixte de contencios administrativ, conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Cluj.

În deschiderea ședinței, completul a constatat că este competent material și teritorial să judece acțiunea. Completul a respins excepția formulată de CJ Suceava, reprezentat de Societatea de avocatură Stoica & Asociații, prin care s-a solicitat transmiterea cauzei spre judecare Curții de Apel pe motiv ca acțiunea privește acte administrative care au ca obiect fonduri europene nerambursabile. Față de această excepție, reclamantul a arătat ca obiectul cererii il reprezinta legalitatea actelor administrative așa cum au fost adoptate de Consiliul Local Pojorâta și Consiliul Județean Suceava, sursa de finanțare a proiectelor reprezentând o chestiune distinctă. 

Apoi, instanța a dat cuvântul pârâților pentru a-și susține cererile de introducere în cauză a unor terți. Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local Pojorâta au solicitat introducerea în cauză a următoarelor autorități sau persoane juridice de drept privat:
  1. Prefectul județului Suceava;
  2. Inspectoratul de Stat în Construcții; 
  3. Direcția de Sănătate Publică Suceava; 
  4. Administrația Națională Apele Române; 
  5. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere; 
  6. Sucursala Regională de Căi Ferate Iași 
  7. SC Iprochim SA - compania care a întocmit raportul care a stat la baza emiterii acordului de mediu;
  8. EPC Consultanță de mediu - consultantul care a întocmit un raport care a stat la baza aprobării HCJ nr. 54/2008 privind MasterPlanul privind deșeurile în județul Suceava. 
Față de această solicitare, reclamantul s-a opus arătând că nu sunt îndeplinite condițiile legale. Reclamantul a explicat că, în esență, introducerea în cauză se dispune atunci când raportul dedus judecatii o cere, or, în prezenta cauză actele administrative a caror anulare se cere au fost emise de pârâti, fără a fi necesară introducerea terților. Instanța a respins cererea pârâților CJ Suceava și CL Pojorâta și a arătat că introducerea în cauza a terților nu este necesară.

Instanța a dat apoi cuvântul pârâților în susținerea excepțiilor de inadmisibilitate invocate.

Avocații Consiliului Județean au susținut că o societate de avocatura nu poate sta în justiție în nume propriu, fără a asista o persoană, întrucât nu ar avea acest drept conform Statutului profesiei de avocați, care prevede că societățile de avocatură pot sta în justiție în litigii privind exercitarea profesiei. Pârâții au mai susținut că o societate de avocatură cu sediul în Cluj nu are interes în susținerea acestei acțiuni, dar și faptul că plângerea prealabilă nu a fost introdusă în termen.

Față de aceste excepții, Societatea Civilă de Avocați Plopeanu & Ionescu a arătat că o societate de avocatură are dreptul de a sta în justiție conform art. 56, alin. 2, din Codul de Procedură Civilă, text care arată că o societate fără personalitate juridică are dreptul de a sta în justiție fără nicio limitare, Statutul profesiei de avocat neputând aduce o excepție acestei reguli, întrucât, potrivit legii de punere în aplicare a Codului de Procedură Civilă orice dispoziții contrare au fost abrogate. Totodată, Societatea Civiliă de Avocați Plopeanu & Ionescu a mai arătat că nu are doar dreptul, ci și obligația constituțională prevăzută de art. 35 alin. 3 din Constituție, text care prevede obligația tuturor persoanelor de a proteja mediul, de a formula acțiune în justiție, interesul protejat fiind interesul public și nu interesul privat al reclamantului. În esență, protecția mediului este definita, în art. 1 din OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, ca fiind o chestiune de interes public major. În plus, reclamantul a arătat că în privința depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș interesul public este mai mult decât evident dacă se ține cont de faptul că, pe lângă localnici, drumul european E58 se află, în punctul cel mai apropiat, la nici 50 de metri de depozit și este tranzitat anual de aproximativ 2,5 milioane de persoane. Pe de altă parte, reclamantul a arătat că plângerea prealabilă a fost introdusă în termenul de șase luni prevăzut de lege.

În privința acestor excepții, instanța a amânat pronunțarea pentru 7 februarie 2019.

La primul termen, instanța a mai pus în discuție și admisibilitatea în prinicipiu a cererii de intervenție a localnicului Aristide Maxim Samoila, reclamantul susținând admisibilitatea acesteia. Avocații CJ Suceava s-au opus susținând că Aristide Maxim nu ar avea interes în cauză și că cererea sa nu privește aceiași pârâți pe motiv că în cererea de intervenție principală intervenientul a solicitat doar anularea autorizației de construire, fără a avea în vedere și anularea PUZ-ului. În privința cererii de intervenție instanța a amânat pronunțarea tot pentru 7 februarie.

În final, instanța a pus în discuție cererea de chemare în garanție formulată de CJ Suceava față de EPC Consultanță de mediu, instanța dispunând amânarea discuției după momentul pronunțării asupra excepțiilor de inadmisibilitate.

O nouă victorie împotriva gropii de gunoi Mestecăniș. Recursul procesului pentru anularea transferului terenului a fost strămutat la Curtea de Apel Iași

0 comentarii


Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit strămutarea dosarului în care Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local Pojorâta au atacat cu recurs decizia Tribunalului Suceava care a anulat transferul terenului de sub groapa de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș din proprietatea Comunei Pojorâta în cea a Județului Suceava.

„Admite cererea formulată de Danci Alexandru Marius, Danci Elena, Maxim Samuilă Rodica, Samuilă Nicoleta şi Maxim Samuilă Aristide privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 7025/86/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Strămută judecarea cauzei la Curtea de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal. Păstrează actele îndeplinite. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2019”, se arată în minuta publicată pe portalul Curții Supreme.

Cererea de strămutare a fost formulată de localnicii din Valea Putnei, în frunte cu Aristide Samuilă Maxim. Cererea a fost judecată de Curtea Supremă, iar pentru reprezentarea la termenul de la 10 ianuarie Consiliul Județean a plătit 12.000 de lei casei de avocatură Stoica și Asociații, condusă de fostul lider PDL Valeriu Stoica. CJ Suceava va plăti alți 50.000 de lei casei de avocatură pentru reprezentarea la Curtea de Apel Iași.

Tribunalul Suceava a dispus, la 20 iunie 2018, anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta nr. 80/2016 privind transferul terenului aferent gropii de gunoi Mestecăniș din proprietatea Comunei Pojorâta în proprietatea Consiliului Județean Suceava, sentință atacată cu recurs de Consiliul Județean și Primăria Pojorâta.

Între timp, la 28 noiembrie, Tribunalul Suceava a decis suspendarea autorizației de construire a gropii de gunoi Pojorâta până la pronunțarea instanței de fond.

În paralel, pe rolul Tribunalului Suceava a fost deschis un dosar prin care se cere anularea autorizației de construire.

Pe aceeași temă:

Recurs suspendat înainte de a începe în dosarul terenului de sub groapa de gunoi Mestecăniș. Localnicii au cerut strămutarea procesului în alt județ

0 comentarii


Astăzi, la Curtea de Apel Suceava a avut loc primul termen din dosarul în care Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local Pojorâta au atacat cu recurs decizia Tribunalului Suceava care a anulat transferul terenului de sub groapa de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș din proprietatea Comunei Pojorâta în cea a Județului Suceava.

Pentru reprezentarea din acest dosar Consiliul Județean Suceava a angajat cu 50.000 de lei casa de avocatură Stoica și Asociații, condusă de fostul lider PDL Valeriu Stoica.

Recursul a fost însă suspendat înainte de a începe.

Localnicii din Valea Putnei, în frunte cu Aristide Samuilă Maxim, au solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiției strămutarea dosarului la o altă instanță din țară. Joi, 6 decembrie, Curtea Supremă a decis suspendarea acțiunii până la o decizie privind strămutarea, decizie care ar putea fi luată la 10 ianuarie 2019.

Astăzi, Completul de recurs al Curții de Apel Suceava a luat act de decizia Curții Supreme și a dispus suspendarea acțiunii până la luarea unei decizii privind eventuala strămutare.

Pe aceeași temă:

Tribunalul Suceava a suspendat autorizația de construire a gropii de gunoi Mestecăniș

0 comentarii
Tribunalul Suceava a dispus, joi, 22 noiembrie 2018, suspendarea autorizației de construire pentru depozitul de deșeuri din vârful Pasului Mestecăniș, până la o decizie a instanței de fond.

Decizia a fost luată într-un dosar în care reclamant a fost localnicul Aristide Samuilă Maxim din Valea Putnei, cel care a obținut deja de două ori anularea hotărârilor prin care Consiliul Local Pojorâta a transmis Consiliului Județean Suceava terenul pe care a fost construită groapa de gunoi.

„Respinge ca nefondate excepţiile tardivităţii plângerii prealabile şi a lipsei de obiect. Admite cererea formulată de reclamantul Maxim Samuilă Aristide. Suspendă executarea parţială a autorizaţiilor de construire nr. 39/03.10.2012 şi nr. 23/19.04.2013, în ceea ce priveşte obiectivul Depozit Ecologic Pojorâta, până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie de drept. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Suceava. Pronunţată în şedinţă publică”, se arată în minuta instanței.

Cele două autorizații de construire atacate erau comune pentru ambele depozitele de deșeuri din județ, de la Pojorâta și Moara. Suspendarea autorizațiilor este parțială, adică doar cu privire la groapa de gunoi de pe Mestecăniș.

Reclamantul poate acum solicita instanței anularea autorizației de construire. Un alt dosar în care o societate de avocatură a cerut anularea autorizației de construire a fost înregistrat pe rolul Tribunalul Cluj.

În paralel, în decembrie începe judecarea apelului în dosarul în care a fost solicitată anularea hotărârii Consiliului Local Pojorâta prin care terenul a fost trecut în proprietatea Consiliului Județean Suceava.

Amânare de o săptămână în procesul gropii de gunoi Mestecăniș. Care sunt cele patru excepții care vor fi discutate la termenul de joi

0 comentarii


Joi, 15 noiembrie 2018, a avut loc un nou termen în procesul în care Aristide Maxim a cerut suspendarea autorizațiilor de construire emise de Consiliul Județean Suceava pentru groapa de gunoi de pe Mestecăniș.

Avocații părților au depus mia multe documente la dosar și în urma discuțiilor judecătorul Cristina Daniela Dănilă a dispus o amânare de o săptămână.

La termenul de joi, 22 noiembrie, vor fi puse în discuție patru excepții ridicate de părți. Este vorba despre execepția taridivității formulării acțiunii, excepția lipsei calității procesuale pasive a consorțiului Bilfinger Baugesellschadt - Concret Construct AG, excepția lipsei de interes a reclamantului și excepția lipsei de obiect invocată de pârâțicare au depus la dosar procesul verbal de recepționare a lucrărilor, susținând că autorizația de construire.

Localnicul Aristide Maxim din Valea Putnei a solicitat suspendarea autorizației de construire a gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș după ce Tribunalul a anulat, pe fond, o hotărâre a Consiliului Local Pojorâta privind transferul către Consiliul Județean Suceava a terenului pe care a fost amenajată groapa.

Pe aceeași temă:

A fost stabilită data recursului în dosarul anulării transferului terenului gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș

0 comentarii


Curtea de Apel Suceava a stabilit data la care va avea loc primul termen al recursului din dosarul 7025/86/2017 în care Tribunalul Suceava a anulat Hotărârea nr. 80/2016 prin care Consiliul Local Pojorâta a transferat Consiliului Județean Suceava un teren de nouă hectare de pășune din vârful Pasului Mestecăniș pe care a fost construită o groapă de gunoi.

Primul termen a fost fixat pentru data de 10 decembrie 2018, la ora 11.00.

Dosarul a fost deschis în septembrie 2017 la solicitarea reclamanților Alexandru Marius Danci, Elena Danci, Aristide Samuilă Maxim, Rodica Samuilă Maxim, Nicoleta Samuilă, Valeriu Moraru, Veronica Moraru și Mirela Stremciuc. Au fost chemați în judecată Consiliul Local al comunei Pojorâta, primarul comunei Pojorâta, Consiliul Județean Suceava și prefectul județului Suceava. Intervenient în cauză a fost introdus președintele Consiliului Județean Suceava.

Reclamanții au solicitat anularea Hotărârea 80/2016 a Consiliului Local Pojorâta privind transferul unei suprafețe de teren de nouă hectare către Consiliul Județean Suceava. Pe fond, la 28 iunie 2018, Tribunalul Suceava a hotărât anularea actului administrativ contestat.

Decizia a fost atacată cu recurs de Consiliul Județean Suceava și de primarul comunei Pojorâta. Între timp, Consiliul Județean Suceava a angajat casa de avocatură Stoica și asociații pentru a reprezenta instituția în acest dosar. Avocații vor fi plătiți cu 50.000 de lei.

Istoria acțiunilor în instanță împotriva gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș a început în urmă cu patru ani. La 7 august 2014 pe rolul Tribunalului Suceava a fost înregistrată o acțiune prin care se solicita anularea Hotărârii nr. 64 din 9 august 2010 a Consiliului Local Pojorâta prin care terenul de nouă hectare a fost dat în administrarea Consiliului Județean Suceava. La 25 iunie 2016, Tribunalul Suceava a respins acțiunea reclamanților. Recursul a fost strămutat la Curtea de Apel Cluj, instanță care la 28 ianuarie 2016 a hotărât anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta.

Profitând de modificarea legislației, la 9 septembrie 2016 Consiliul Local Pojorâta adoptă Hotărârea 80/2016 prin care terenul este transferat de această dată în proprietatea Consiliului Județean Suceava, hotărâre care face obiectul recursului care va avea primul termen la 10 decembrie.

Dubii cu privire la legalitatea și oportunitatea hotărârilor prin care Consiliul Județean cheltuiește 170.000 de lei pe avocați în procesele privind groapa de gunoi Mestecăniș

0 comentarii


Consiliul Județean Suceava a adoptat recent două hotărâri prin care a alocat 170.000 de lei pentru angajarea unor case de avocatură care să reprezinte instituția în procesele care vizează groapa de gunoi construită fără respectarea legislației în vârful Pasului Mestecăniș. 

Există mari dubii cu privire la legalitatea și oportunitatea celor două hotărâri prin care se alocă sume uriașe de bani pentru angajarea unor avocați.În motivare, CJ Suceava a invocat art. I alin. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare: „În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii (..)”.

Or, așa cum se poate observa, actul normativ invocat de CJ pentru a-și justifica cheltuielile din bugetul județului se referă tocmai la măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare. Așadar, interpretarea textului trebuie să fie restrictivă, în sensul reducerii cheltuielilor, nu al creșterii acestora. Consiliul Județean își crește cheltuielile invocând un act normativ care vizează reducerea acestora. Kafka, frate!

Pe de altă parte, conform statului de funcții al instituției, la Consiliul Județean Suceava sunt șapte funcționari publici cu studii juridice superioare. Patru la Compartimentul Contencios administrativ și trei la Compartimentul Avizare, Legalitate și Secretariat.

Până acum, CJ Suceava a fost reprezentat în instanțe tocmai de cei patru juriști specializați în contencios administrativ. Dintr-o dată, se consideră că aceste persoane nu au competențele necesare pentru a reprezenta instituția. Or, în aceste condiții concluzia poate fi aceea că există în fapt o puternică îndoială asupra legalității actelor emise de instituție.

Mai mult, în motivarea hotărârii din octombrie conducerea CJ încearcă să justifice de ce ar fi nevoie de o casă de avocatură. Dar argumentele invocate susțin mai degrabă tocmai cealaltă variantă, aceea ca fix specialiștii instituției să o reprezinte în fața instanței.

Se arată, spre exemplu, că plângerea formulată este însoțită de 300 pagini de documente și, din acest motiv, este necesar studiul realizat de o societate de avocatura plătită cu un onorariu de 120.000 lei. Or, cu excepția raportului tehnic topografic, toate documentele aparțin CJ Suceava. Au fost emise de CJ Suceava, primite de CJ Suceava de la alte instituții sau întocmite de consultanții CJ Suceava. Într-adevăr, numărul documentelor este mare, dar este vorba tocmai de documente aflate deja în posesia CJ Suceava. Este ilogic să afirmi că angajații tăi sunt depășiți de documentele pe care tocmai ei le gestionează și de asta ai avea nevoie de o casă de avocatură.

În cele două dosare pentru care CJ Suceava își angajează avocați sunt contestate tocmai acte administrative emise de instituție. Cu alte cuvinte, Consiliul Județean Suceava nu trebuie să facă nimic altceva decât să explice care sunt motivele pentru care actele administrative pe care le-a adoptat îndeplinesc toate condițiile de legalitate. Prezentarea temeiurilor juridice care au stat la baza adoptării propriilor acte administrative poate fi realizată, în cel mai complet mod, tocmai de funcționarii publici cu studii juridice superioare din cadrul Consiliului Județean Suceava. Nu există nicio rațiune pentru care unul sau mai mulți avocați terți, angajați în acest scop de către Consiliul Județean Suceava, ar putea să găsi explicațiile mai potrivite decât lămuririle pe care le-ar putea oferi angajații Consiliului Județean Suceava.

Pe de altă parte, conform specialiștilor din domeniu, sumele aprobate de Consiliul Județean Suceava sunt efectiv enorme. Nu cred că vreo instanță va aproba cheltuieli de judecată în cuantum de 120.000 de lei. Un astfel de onorariu este mult prea mare pentru România.

Prin urmare, în situația de față, nu se poate identifica niciun fel de problemă juridică care nu ar putea fi soluționată de către personalul de specialitate juridică angajat în cadrul Consiliului Județean Suceava. Din acest motiv, condiția impusă prin dispozițiile art. I alin. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 26/2012 nu este nicidecum îndeplinită. Această constatare atrage caracterul nelegal al celor două hotărâri ale Consiliului Județean Suceava.

O interlepare pe tema legalității celor două hotărâri ale Consiliului Județean Suceava a fost formulată și de USR Suceava.

Pe aceeași temă:

CJ Suceava a prezentat instanței procesul verbal al recepției lucrărilor la groapa de gunoi Mestecăniș și a cerut încetarea acțiunii. Completul a amânat discuțiile și a respins alte două excepții ridicate de pârâți

0 comentarii


Joi, la Tribunalul Suceava, a avut loc un nou termen în procesul în care Aristide Maxim a cerut suspendarea autorizațiilor de construire emise de Consiliul Județean Suceava pentru groapa de gunoi de pe Mestecăniș.

Au fost prezenți reclamantul Aristide Maxim, reprezentat de avocat. Consiliul Județean Suceava și președintele Consiliului Județean Suceava au fost reprezentați de consilier juridici. Avocatul consorțiului Bilfinger Baugesellschadt - Concret Construct AG a întârziat, ajungând în timpul discuțiilor.

În sală s-a aflat, întâmplător sau nu, și fostul senator PSD de Suceava Ovidiu Donțu. 

Chiar de la începutul discuțiilor, reprezentatul președintelui CJ Suceava a solicitat o amânare pe motiv că nu i-ar fi fost comunicate întâmpinarea și celelalte documente din dosar. Asta în condițiile în care a depus note de ședință. Solicitarea a stârnit zâmbetul celor prezenți. Cum să crezi că președintele CJ Suceava nu a avut acces la dosarul aflat la Consiliul Județean? Evident, cererea a fost respinsă, iar avocații și-au dat seama că au de-a face cu un judecător care nu e dispus să lungească prea mult procesul.

S-au pus apoi în discuție mai multe excepții ridicate de părți. Prima a vizat cererea de respingere a introducerii ca parte în dosar a președintelui Consiliului Județean Suceava. Cererea a fost respinsă pentru că tocmai președintele CJ Suceava este semnatarul actelor a căror suspendare a fost solicitată. Apoi, s-a discutat o execpție ridicată de consilierul juridic al CJ Suceava privind lipsa calității procesuale a instituției. Și această cerere a fost respinsă de complet, CJ Suceava fiind beneficiar și emitent al documentelor.

A fost pusă în discuție apoi o cerere de încetare a acțiunii pe motivul că zilele trecute a fost semnat procesul verbal de recepție a lucrărilor de la groapa de gunoi Pojorâta, document care a fost atașat de pârâți la dosar. Avocatul reclamantului a solicitat comunicarea a două autorizații de construire despre care nu avea cunoștință, dar care sunt menționate în procesul verbal de recepție a lurărilor.

Completul a dat un nou termen pentru 15 noiembrie, atunci când va fi lămurită chestiunea procesului verbal de recepție a lucrărilor și vor fi puse în discuție și celelate cereri ale părților din dosar.

Localnicul Aristide Maxim din Valea Putnei a solicitat suspendarea autorizației de construire a gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș după ce Tribunalul a anulat, pe fond, o hotărâre a Consiliului Local Pojorâta privind transferul către Consiliul Județean Suceava a terenului pe care a fost amenajată groapa.

Notă: Articol actualizat sâmbătă, 20 octombrie, pentru a corecta informațiile despre reprezentanții părților din proces. 

Pe aceeași temă:

Consiliul Județean Suceava cheltuiește o avere ca să-și apere groapa de gunoi construită nelegal în vârful muntelui

0 comentarii


Consiliul Județean Suceava a aprobat, în ședința de marți, o hotărâre privind alocarea sumei de 120.000 de lei pentru angajarea unei case de avocatură care să reprezinte instituția într-un proces în care se cere anularea actelor care au stat la baza construirii gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș.

Alți 50.000 de lei au fost alocați în august pentru angajarea unei case de avocatură într-un alt proces care vizează anularea hotărârii prin care terenul pe care a fost construită groapa de gunoi a fost transferat de la comuna Pojorâta la Consiliul Județean. Asta în condițiile în care Consiliul Județean are un întreg departament juridic.

Așadar, Consiliul Județean Suceava plătește din banii sucevenilor 170.000 de lei pentru un demers care este contrar exact interesului public major al sucevenilor, așa cum este el definit de lege: „dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”.












 

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online