Război în USL Suceava: Nechifor ia partea grupării Ursaciuc-Surugiu şi cere demiterea Cameliei Chitul, protejata lui Băişanu

Camelia Chitul, şefa Casei Judeţene de Pensii Suceava, a sistat finanţarea pentru secţia de boli profesionale de la Spitalul orăşenesc Gura Humorului.

Mişcarea a fost percepută ca o răzbunare a lui Băişanu, aflat în conflict deschis cu aripa PNL din zona de munte, reprezentată de primarul oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, şi de deputatul liberal din colegiul Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc, Radu Surugiu.

Bănuiala este cu atât mai justificată în condiţiile în care este binecunoscut faptul că şefa Casei de Pensii, numită în funcţie de PDL, a fost menţinută la conducerea instituţiei ca urmare a presiunilor lui Băişanu, cu care este prietenă de familie de foarte mult timp, deşi postul a fost adjudecat de PSD în urma negocierilor din cadrul USL

În sprijinul grupării Ursaciuc-Surugiu a sărit şeful PSD Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, care a anunţat astăzi, într-o conferinţă de presă, că cere prefectului Florin Sinescu să trimită corpul de control la Casa de Pensii pentru a analiza de ce s-a sistat finanţarea la secţia de boli profesionale.

Nechifor a mai spus că dacă situaţia nu se va rezolva va cere ministrului liberal al Muncii, Mariana Câmpeanu, demiterea din funcţie a Cameliei Chitul.

Camelia Chitul a fost menţinută de Băişanu la conducerea Casei de Pensii deşi Curtea de Conturi a constatat probleme mari în ce priveşte modul în care au fost cheltuiţi banii instituţiei. Detalii aici.

Cu badigarzii după uşă, Băişanu a forţat schimbarea lui Galan de la şefia PNL Rădăuţi. Miza alegerilor: nou înfiinţatele organizaţii de cartier

Au fost astăzi alegeri la PNL Rădăuţi. Chiar dacă şeful organizaţiei, deputatul Constantin Galan, a încercat să amâne alegerile pentru luna august, aproape de alegerile pentru organizaţia judeţeană, Băişanu a forţat votul pentru preşedinţia organizaţiei. Au candidat Constantin Galan şi Dan Mironiuc (vasal al lui Băişanu şi patron al mai multor firme furajate puternic din bani publici: Bucovrad, Profil Exim, Rosar).

La alegeri au participat membrii organizaţiei şi două echipe de badigarzi. Una a lui Galan, cealaltă a lui Băişanu.

La vot a câştigat Mironiuc. Băişanu nu l-a vrut pe Galan pentru că bişniţarul rădăuţean anunţase că va candida la preşedinţia filialei judeţene iar miza a reprezentat-o organizaţiile de cartier.

Conform noului statul al PNL, pot înfiinţa organizaţii de cartier localităţile care au peste 25.000 de locuitori, faţă de 50.000 cât era pragul până acum. Astfel, la Suceava se înfiinţează organizaţii de cartier şi la Fălticeni şi Rădăuţi. 19 în fiecare dintre cele două municipii, egale cu numărul total al consilierilor locali. Fiecare preşedinte al organizaţiei de cartier devine automat delegat la alegerile pentru organizaţia judeţeană. Adică Rădăuţi şi Fălticeni ajung să aibă influenţă aproape la fel de mare ca Suceava care are 21 de organizaţii de cartier.

Cum la Fălticeni Gheorghe Aldea nu a avut contracandidat iar la Rădăuţi a câştigat Mironiuc, Băişanu a reuşit astfel să îşi asigure peste jumătate dintre delegaţii pentru alegerile organizaţiei judeţene.

Galleria Mall Suceava a fost cumpărat de Primagra SRL şi va fi transformat în depozit de rulmenţi

Galleria Mall Suceava ar fi fost cumpărat de firma Primagra SRL Suceava, susţin surse din mediul economic sucevean. Se pare că tranzacţia ar fi avut loc săptămâna trecută, chiar înainte de Paşti.

Dacă investiţia GTC pentru construirea Galleria Mall Suceava a fost de 25 de milioane de euro, preţul vânzării către Primagra a fost sub trei milioane de euro.

Complexul comercial situat în cartierul Obcini, la ieşire din Suceava spre municipiul Fălticeni, are o suprafaţă construită de 15.000 de metri pătraţi, este dezvoltat pe două niveluri şi include o parcare subterană.

Primagra SRL Suceava este lider naţional în distribuţia de rulmenţi, curele de transmisie, lanţuri Gall, elemente de etanşare, reductoare, motoreductoare, motoare electrice, cuplaje şi produse pentru mentenanţă.

Primagra a fost fondată în 1997 şi are sediul în cartierul Iţcani al municipiului Suceava. În prezent, compania are puncte de lucru şi depozite în alte zece judeţe.

Primagra este deţinută de omul de afaceri Costică Tudosă, fostul patron al echipei Juventus Fălticeni. În 2011, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 30,6 milioane de lei, raportând un profit de 827.000 de lei.

Potrivit informaţiilor pe care le deţin, clădirea Galleria Mall va fi transformată în sediu administrativ şi depozit pentru produsele comercializate de Primagra.

Informaţia nu a fost deocamdată confirmată oficial de cele două părţi.

Anchetă CRJI: Cum s-a îmbogăţit Băişanu cu 250.000 de euro între alegerile locale şi cele parlamentare din 2012?

Într-un an în care a cheltuit o avere pe candidaturile pentru Primăria Suceava şi Camera Deputaţilor, şeful PNL Suceava, Ştefan Alexandru Băişanu, s-a îmbogăţit peste noapte cu 250.000 de euro. Dubioasele declaraţii de avere ale lui Băişanu i-au atras atenţia lui Sorin Semeniuc de la Centrul Român pentru Jurnalism de Investicaţie, subiectul fiind abordat într-o anchetă despre banii negri din politica românească.

Explicaţiile lui Băişanu privind banii care parcă i-au căzut din cer sunt aproape identice cu "vânzările anterioare" ale clanului Băsescu. De fapt nişte cetăţeni bine informaţi mă întreabă dacă nu cumva într-adevăr despre vânzări anterioare este vorba. Dar nu ale unor proprietăţi ci ale unor funcţii.

"Un fenomen fără o explicaţie aparentă a avut în două declaraţii depuse în 2012 de deputatul PNL de Suceava, Alexandru Băişanu. Dacă în aprilie (candidat la locale) deţinea două case, un teren, un autoturism, bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 95.000 de euro, 100.000 de euro în cont şi 46.000 de euro împrumutate firmei Delsan Impex, în octombrie (candidat la parlamentare), fără ca nimic altceva să se fi modificat la capitolele imobile sau conturi, au răsărit alte două împrumuturi, de 100.000 şi 150.000 de euro, către Media Ten Productions SRL şi o persoană fizică.

Confuzia devine totală într-o declaraţie semnată în decembrie 2012, după ce a devenit deputat: din nou, fără nici o vânzare imobiliară sau scădere de conturi, familia Băişanu apare şi ca deţinătoare a unui spaţiu comercial de 360 mp, cumpărat în acelaşi an, precum şi a unui Audi. Băişanu este conferenţiar la Universitatea din Suceava, nu este asociat la vreo firmă, iar soţia este medic stomatolog. Delsan şi Media Ten Productions sunt firmele părinţilor lui Băişanu.

Nu se explică deloc de unde a avut pentru împrumut cei 250.000 de euro. După mai multe amânări, deputatul a declarat că nu a avut timp să verifice în acte situaţia celor două împrumuturi din cauza unei boli a soţiei şi a adăugat ezitant că suma provine „din mai multe locuri“, inclusiv economiile sale, fiind om de afaceri anterior intrării în politică", a scris Sorin Semeniuc. Continuarea anchetei aici.

Dramaturgul Matei Vişniec face praf programul Paştele în Bucovina al CJ Suceava: "Prea multă politică, prea multe interese financiare, prea mult comerţ"

Dramaturgul rădăuţean Matei Vişniec a petrecut sărbătorile pascale în judeţul Suceava şi a dat peste o broşură editată de Consiliul Judeţean Suceava cu activităţile incluse în programul de promovare turistică "Paştele în Bucovina". Vişniec a criticat dur, într-un editorial publicat de RFI România, programul conceput de CJ Suceava.

Recunosc, n-am mai fost de mult timp de Paşte acasă, la mine la Rădăuţi, în Bucovina. N-am mai fost poate de zece ani, poate de mai bine de zece ani. În România merg des, dar mai ales pentru pelerinaje laice: festivaluri, colocvii, conferinţe, saloane de carte. Am mai fost însă de Crăciun pentru a constata că şi în România această sărbătoare s-a comercializat complet, în ton cu Occidentul şi cu restul lumii. Mondializarea a lucrat repede, nimic de spus. Mai aveam însă o speranţă cu Paştele.

De fapt, m-am dus de Paşte în Bucovina mai mult în căutarea unei sărbători pe care o purtam în mine cu o nostalgie profundă din vremea copilăriei mele. Era pe vremea comunismului, dar nu contează. Paştele avea pe atunci ceva profund spiritual şi chiar subversiv. Oamenii îl sărbătoreau într-o anumită tăcere, cu o demnitate a celor asupriţi care nu aveau altă voce pentru a protesta decât respectarea unei tradiţii. Pentru mine, Paştele în Bucovina însemna în primul rând acest lucru, o imensă masă de oameni care ieşeau din case, cu o complicitate sufletească asumată, să aprindă lumină la Înviere. Oamenii mai ieşeau încă o dată, parcă şi mai mulţi, cu un fel de exuberanţă a purificării, în jurul orei 7 dimineaţa, cu coşurile la sfinţit. Acest ritual nu este specific tuturor regiunilor din ţară, dar la mine în Bucovina el avea ceva tulburător prin frumuseţea sa. Mii de oameni se aşezau în jurul catedralei de la Rădăuţi cu acele coşuri de nuiele în care puneau câte un eşantion din hrana sărbătorii: ouă roşii, câte o felie de pască, chiar şi câte o bucată de salam, eventual un fragment din preţiosul cozonac. Coşurile înconjurau catedrala pe rânduri de patru, cinci, şase şi chiar mai mult. Preoţii treceau cu aghiazmă şi cu câte o vorbă bună, uneori personalizată, pentru că gospodinele erau felicitate pentru munca lor. Cum găseau ele, pe vreme de penurie, toate acele ingrediente preţioase pentru a onora Paştele? Mister, ar merita poate să scriu o carte pe acest subiect. Cum de reuşea să postească mama atunci, fără să aibă la dispoziţie abundenţa de hrană de post pe care o oferă astăzi societatea de consum? Şi cum reuşeau oamenii să umple aerul oraşului, în preziua Învierii, cu o îmbătătoare aromă de cozonac şi de pască sau cu parfum de miel şi de sfeclă amestecată cu hrean şi cu un fel de clinchet de ouă roşii care nu aveau nimic kitsch, pentru că nu existau încă abţibilduri de lipit pe ouă?

Nostalgia ca tezaur personal

Când ai nostalgii e bine să ţi le păstrezi în minte ca pe un tezaur personal şi să nu încerci să le retrăieşti într-o realitate care s-a schimbat. Poate că nu ar fi trebuit să merg de Paşte în Bucovina, în căutarea a ceva ce trăieşte în mintea mea, dar care nu mai există în realitate.

Paştele era pe atunci un moment de reculegere şi îl sărbătoream, cum am mai spus, într-o anumită tăcere decentă. Acum însă m-au stupefiat pur şi simplu ecoul mediatic al sărbătorii şi dimensiunea sa comercială. O avalanşă de vorbe şi de comentarii, de lecţii de religie şi de predici, de cântece noi şi de mărturii s-a prăbuşit peste mine. La radio, la televiziune, în presă, Paştele a devenit subiectul numărul unu, pretextul unei febrilităţi mediatice excesive. Un fel de publicitate gigantică i se face Paştelui, ca şi cum ar fi un produs de vânzare. Cumpărând o sticlă de apă plată îmbuteliată la Borsec am văzut că pe etichetă figura o imagine cu nişte ouă roşii, precum şi urarea "Paşte fericit!". Ia te uită, mi-am spus, nimeni nu poate opri "progresul". Probabil că la anul vor apărea aceste urări şi pe pachetele cu detergent sau pe produsele cosmetice.

O altă surpriză pe care am avut-o: descoperirea unei broşuri cu evidentă utilitate pascalo-turistică. Zeci şi zeci de activităţi pascale erau enumerate acolo, pe zile şi pe ore: unde anume putea turistul potenţial să asiste la o demonstraţie de ouă încondeiate sau la un concurs de aranjare de coşuri pascale sau şi mai bine, la un concurs de ciocnit ouă… În faţa tuturor acestor concursuri, memoria mea s-a revoltat fără să mă pot controla şi un gust amar mi s-a născut în suflet: chiar era nevoie să sacrificăm şi Paştele (după ce am făcut-o deja cu Crăciunul) pe altarul banului, al comerţului, al turismului, al profitului, al societăţii de consum? În amintirile mele, Hristos, cel pe care îl omagiem de Paşte, parcă îi alunga pe negustori din templu, tocmai pentru că Mântuitorului i se părea că prin îndeletnicirile lor mercantile, aceştia întinau ceva din sfinţenia locului. Or, iată-i pe negustori astăzi chemaţi tocmai ca să organizeze sărbătoarea, să dirijeze maşinile cu turişti de pe şoselele Bucovinei, să nu le lase nici un timp mort, să-i plimbe de la o corală organizată în satul cutare la un târg de produse gastronomice pregătit în satul cutare, de la un festival naţional al ouălor încondeiate la un spectacol intitulat "Postul mare în cântări şi versuri". Ceva îmi spune în sufletul meu de bucovinean care păcătuieşte prin nostalgie că undeva lucrurile au deraiat. După cum deraiate mi se par sfaturile pe care le dă un ziar de mare tiraj în ajunul Învierii: sunt indicaţii preţioase pentru cei care vor mânca prea mult şi vor bea prea mult de Paşte şi care riscă indigestii, dureri de stomac şi mahmureală post-pascală. Cu competenţă, articolul le sugerează să treacă, după festin, la un regim vegetarian şi bazat pe lactate… Oare acesta să fie azi sensul mesajului pascal: marea crăpelniţă pe care trebuie apoi să o tratăm tot prin… post?

Şocul cel mai mare

Da, sufletul meu a suferit de Paşte în Bucovina, n-ar fi trebuit să fac acest pelerinaj în căutarea a ceva ce persista oricum în mine şi în amintirile mele. Iar şocul cel mai mare pe care l-am avut a fost atunci când a trebuit să mă trezesc la patru dimineaţa ca să pot merge cu coşul la sfinţit. Ei bine, da, mi s-a spus, lucrurile s-au schimbat, acum lumea este invitată să se trezească la patru şi nu la şapte, dacă vrea anafură şi sfinţire de bucate pascale. De ce aceste noi reguli, m-am întrebat? O încercare rigoristă de a-i obliga eventual pe oameni să rămână toată noaptea la slujbă, în biserică? Oricum, rezultatul nu este chiar dintre cele mai bune, pentru că biserica pierde de fapt participarea tinerilor la pererinajul sfinţirii. La ora cinci dimineaţa, în jurul Mănăstirii Bogdana, erau puţini copii şi adolescenţi veniţi cu coşul la sfinţit. Dacă i-ar fi lăsat autorităţile ortodoxe să mai doarmă două ore, ar fi fost şi aceşti tineri prezenţi la ceremonie, cum se întâmpla pe vremea când eram eu copil. Vrând să reînnoade, poate, cu o tradiţie care era adaptată pe vremuri zonelor rurale (unde oamenii străbăteau uneori patru sau cinci kilometri ca să ajungă la biserică şi deci rămâneau acolo toată noaptea), ierarhii ortodoxiei de astăzi pierd participarea tineretului urban. Ca strategie pentru formarea conştiinţelor religioase nu putea fi inventat ceva mai neproductiv.

Am mai fost marcat, bineînţeles în sensul gustului amar şi de un cuvânt pronunţat de un preot la slujba de Înviere. La un moment dat, preasfinţia sa i-a îndemnat pe toţi participanţii să se bucure de sărbătoare şi pe cei care au postit şi pe cei leneşi, care nu au făcut-o. Iată-mă tratat de leneş, mi-am spus. Este adevărat că nu am postit cu rigoare timp de 40 de zile, dar totuşi, muncesc şi eu de decenii întregi, mă agit între două ţări, practic două meserii, iar acum, iată, am venit de la două mii de kilometri ca să fac Paştele acasă… şi sunt tratat de leneş, pentru că nu am postit. Probabil că dacă aş fi fost unul dintre acei oameni politici care spun trei minciuni pe minut şi profită cât încape de pe urma puterii lor, dar care postesc înainte de Înviere, preasfinţitul m-ar fi considerat harnic.

Scriu toate aceste rânduri pentru că nu pot altfel. Scrisul este meseria mea. Ca şi adevărul. Or, adevărul în lumea ortodoxiei româneşti mi se pare dureros. Prea multă politică, prea multe interese financiare, prea mult comerţ răsună în jurul unei misiuni care ar trebui să fie învăluită de mai multă puritate. Când ortodoxismul devine ideologie, există riscul să se repete ceea ce se întâmplă de mult cu toate ideologiile: ele apar, se dezvoltă, uneori ajung la putere şi îşi termină ciclul de viaţă, dezamăgindu-i profund pe oameni.

Hristos a înviat!

Demisie cu repetiţie. Cezar Cioată anunţă din nou că părăseşte PPDD

La începutul lunii februarie, Cezar Cioată anunţa că pleacă din PPDD şi se înscrie în Partidul Conservator. Detalii aici. S-a răzgândit însă după ce a fost desemnat preşedinte interimar al filialei judeţene a partidului lui Dan Diaconescu.

După trei luni, Cezar Cioată îşi anunţă din nou demisia din PPDD. Anunţul a fost citit astăzi în plenul Camerei Deputaţilor de preşedintele de şedinţă, deputatul Miron Mitrea. Acesta a precizat că Cezar Cioată va activa în continuare ca deputat independent. 

Memorialul din centrul Sucevei

Îmi spunea cineva astăzi pe feisbuc că centrul municipiului Suceava arată ca Memorialul Holocaustului din Berlin. Am căutat pe internet şi am găsit aceste fotografii:




Seamănă sau nu centrul Sucevei cu Memorialul Holocaustului din Berlin? Vă place cum arată acum centrul municipiului Suceava sau aţi fi preferat să rămână cum arăta aici?

Foto: earthinpictures.com, acuriouswanderer.wordpress.com

Centrul Sucevei, hidos şi în Google Street View

Că pe Google Maps centrul Sucevei este o groapă imensă ştiam de anul trecut. Detalii aici. Iată că acum au fost introduse imagini din Suceava şi în serviciul Google Street View. Credeaţi cumva că centrul arată altfel decât în imaginile din satelit? Şi oare ce părere or avea eventualii turişti care dorind să viziteze Suceava se documentează folosind Google Maps şi Google Street View?

O interesantă colecţie cu fotografii dinainte de distrugerea centrului oraşului găseşti aici.

FOTO| Protest împotriva distrugerii spaţiilor verzi din Suceava

Vreo 50 de cetăţeni s-au adunat joi după-amiază, pe la ora 17.00, la Primăria municipiului Suceava, pentru a atrage atenţia faţă de distrugerea sistematică a tot ce înseamnă petic de spaţiu verde din acest târg. Primăria a fost anunţată în prealabil despre acest miting dar autorizaţia a fost emisă pentru parcare, nu pentru trotuarul din faţa instituţie, aşa cum s-a cerut iniţial. Cu toate acestea, la ora anunţată parcarea e plină de maşini. Bătaie de joc!

Oamenii au afişat mesaje şi au manifestat paşnic. Consilierii locali care au terminat şedinţa chiar în timpul mitingului fie au ieşit pe uşile din dos, fie au trecut în fugă pe lângă cetăţenii adunaţi în parcare. Consilierul local PDL Costel Tătăranu, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Suceava, a fost singurul care s-a oprit să stea de vorbă cu oamenii.

Protestul de ieri a fost iniţiat ca urmare a situaţiei de pe strada Mărăşeşti, acolo unde progenitura primarului Ilie Gherman de la Slatina a defrişat un spaţiu verde şi vrea să trântească un bloc de locuinţe cu crâşmă la parter. Detalii interesante aici.

Mai multe fotografii şi informaţii interesante găseşti pe pagina mea de Facebook, aici.

Ţeapa ADREM! Cu Termica pe chituci, Consiliul Local majorează gigacaloria cu 50%, la 280 de lei

Cei de la Adrem Invest şi-au dat arama pe faţă în şedinţa de ieri a Consiliului Local. Proiectul pentru construirea unei noi centrale termice care va asigura încălzirea în sistem centralizat în municipiul Suceava s-a dovedit o mare ţeapă. După ce că nu au respectat contractul încheiat cu Consiliul Local, care prevedea ca centrala să fie pusă în funcţiune la 5 mai 2013, cei de la Adrem Invest au recunoscut că vor scumpi cu 40% gigacaloria tarifată la populaţie.

Contractul a început strâmb chiar imediat după ce şi-au adjudecat licitaţia organizată de Primăria municipiului Suceava. Pentru nu a greva situaţia economică a firmei, cei de la Adrem Invest au făcut o altă societate, SC Bioenergy Suceava SRL, şi au forţat Consiliul Local să transfere contracul pe sereleul abia înfiinţat.

Acum, când Termica SA este la un pas de faliment, cu jumătate dintre angajaţi trimişi în şomaj, Adrem Invest a impus Consiliului Local să-i vândă terenul de sub centrală. Vânzarea s-a făcut invocând dreptul de preempţiune al societăţii Bioenergy Suceava SRL care s-a întabulat suspect de repede pe fundaţiile turnate săptămânile trecute în curtea CET-ului din lunca Sucevei.

Mai mult, reprezentanţii Adrem Invest, unicul asociat al societăţii Bioenergy Suceava SRL, le-au impus consilierilor locali să aprobe şi modificarea prevederii din contract care îi obliga să păstreze preţul gigacaloriei la 116 lei fără TV timp de cinci ani de la începerea activităţii. Astfel, preţul gigacaloriei rămâne la bunul plac al bucureştenilor care deja au încălcat de repetate ori termenii din contract.

În şedinţa Consiliului Local al municipiului Suceava de joi după-amiază, primarul Ion Lungu şi reprezentanţii Adrem Invest au recunoscut că tariful de furnizare al gigacaloriei către populaţie va fi de fapt dublu faţă de costul vehiculat în ultimii doi ani.

Astfel, Adrem Invest va furniza gigacaloria la 116 lei fără TVA, adică 143,84 de lei cu TVA, la care se adaugă costrul transportului şi distribuţiei, estimat la 140 lei. Asta înseamnă că noi vom fi obligaţi să plătim 280 de lei pentru o gigacalorie, faţă de preţul actual de 185 de lei, adică o majorare de peste 50%. Din informaţiile mele se discută posibilitatea ca gigacaloria să se scumpească încă de luna viitoare.

În acelaşi timp, sursele mele susţin că Adrem Invest negociază deja şi preluarea activităţii de transport şi distribuţie care conform contractului ar fi trebui să rămână la Termica SA, societatea Consiliului Local al municipiului Suceava.

Iată lista consilierilor locali care au votat pentru ca Adrem Invest să aibă mână liberă la majorarea preţului gigacaloriei şi pentru vânzarea terenului:

1. Adrian Arămescu - PPDD
2. Marius Tiberius Brădăţan - PSD
3. Liviu Cîrlan - PDL
4. Silviu Cristinel Creţu - PDL
5. Eugen Girigan - PSD
6. Alexandru Cornel Grosar - PSD
7. Vasile Mocanu - PNL
8. Vasile Monacu - PDL
9. Gheorhe Răileanu Onofrei - PDL
10. Andrei George Păduraru - PNL
11. Paul Rusu - PC
12. Viorel Seredenciuc - PDL
13. Geniloni Sfeclă - PSD
14. Costel Tătăranu - PDL
15. Daniel Ungurian - PDL
16. Gavril Vîrvara - PSD
17. Corneliu Vornicu - PNL

S-au abţinut Lucian Harşovschi (PDL), Ovidiu Doroftei (PNL) şi Dan Marcel Roibu (PNL). Niculai Barbă şi Adrian Ciobanu Timofti, ambii de la PDL, au părăsit şedinţa înainte de vot. Doiniţa Nela Cocriş (PSD) a absentat de la şedinţă.

Zilele Bibliei la Iulius Mall Suceava

Iulius Mall Suceava în parteneriat cu Radio Vocea Evangheliei organizează „Zilele Bibliei”, un eveniment care se va desfăşura luni, 29 aprilie, şi marţi, 30 aprilie, începând cu ora 10.00.

Pe parcursul celor două zile publicul va avea la dispoziţie opt standuri :

1. Expoziţie de Biblii vechi - doi colecţionari pasionaţi vor expune Biblii vechi (începând cu secolul 17). Vor fi prezente 80 de exponate, printre care şi cea mai mică Biblie din lume, al cărei proprietar este un colecţionar din Lugoj.

2. Istoria traducerii Bibliei în limba română - în date şi imagini

3. Biblia pe gadgeturi

4. Expoziţie cu Biblia pentru copii de la primele ediţii până în prezent. La standul destinat copiilor vor exista căşti şi aparatură audio pentru ca ei să poată asculta istorioare biblice.

5. Stand cu diferite ediţii şi diferite traduceri ale Bibliei

6. Standul audio pentru adulţi, cu Biblia audio. Vor putea fi ascultate opinii ale unor mari personalităţi referitoare la Biblie

7. Labirintul biblic - realizat din panouri de 2 metri pe 1,5 metri, pe care se vor regăsi în imagini relatări ale Bibliei, cu explicaţii şi date istorice

Evenimentul doreşte a scoate în evidenţă, în preajma sărbătorilor pascale, Biblia, istoria ei şi impactul pe care l-a avut în istorie

Credeaţi că scăpăm? Chevron cooperează cu Zeta Petroleum pentru exploatarea gazelor într-un perimetru de 2400 kmp din Suceva

Zeta Petroleum va oferi Chevron acces la datele seismice privind perimetrul de la Suceava, pe care îl deţine împreună cu Raffles Energy, şi va primi la schimb informaţii privind perimetrul Chevron din zona Bârlad, anunţă OilVoice.com.

Acordul va da celor două părţi acces la informaţiile istorice şi datele seismice, însă va trebui aprobat de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Perimetrul Suceava are o suprafaţă de 2.403 kilometri pătraţi şi este concesionat în părţi gale de către Zeta Petroleum şi Raffles. Aici se găseşte câmpul gazier Climăuţi, operat de către Raffles. 

Perimetrul Bârlad este concesionat de către Chevron, care l-a cumpărat de la Regal Petroleum. Acesta se află imediat lângă zăcământul Roman-Secuieni, care este unul dintre cele mai mari din ţară şi care e operat de Romgaz.

Chevron vrea sa exploreze gaze de şist în zona Bârlad şi în celelalte trei concesiuni din Dobrogea, respectiv Costineşti, Vama Veche şi Adamclisi. Intenţiile gigantului american au fost întâmpinate cu proteste, în special în zona Bârlad, din cauza îngrijorărilor privind efectele fracturării hidraulice asupra sănătăţii şi mediului. Zeta Petroleum estimează că perimetrul Suceava ascunde potenţial 2,2 miliarde de metri cubi de gaz convenţional.

"Zeta has a 50% interest in the Suceava concession which is operated by Raffles. The 2,403 sq km concession is located on the Moldovian platform, approximately 370 km north of Bucharest and is contiguous to the Chevron owned Barlad concession. The Suceava concession includes the Climauti gas field which is currently producing approximately 15,500m3/day from Sarmatian sands from a depth of around 460 metres.

Across the Suceava concession, the Directors believe there is the potential for up to 80Bcf (unrisked) of shallow conventional gas based on five leads and prospects identified at depths of between 400 to 1,000 metres. In addition, two existing gas discovery wells are located on the concession. A feasibility study, is being undertaken to evaluate how best to bring these two wells into production in 2013, and in the process, significantly increase current production from the concession. Both wells were successfully drilled by previous owners of the concession and flowed commercial rates of gas in tests: the SE-1 drilled in 2005, tested at a stable rate of 25,500 m3/day (peak rate in excess of 33,000 m3/day) and the Dornesti Sud-1, which was drilled in 2007, tested at 24,000 m3/day", scrie OilVoice.com.

Sucevenilor deja le-a fost atrasă atenţia cu privire la pericolul exploatării gazelor de şist. Detalii despre protestul de la începutul lunii aprilie, aici.

Băişanu, televiziunea şi taxa de protecţie

Cetăţeanul Ion Drăguşanul a scris o povestioară interesantă în care personaje sunt Băişanu, televiziunea pe care o patronează şi taxa de protecţie. Detalii aici.

VIDEO| Băişanu "comemorează" Ziua Bucovinei

Nici bine n-a uitat lumea cum a fost luat la mişto de colegi încă de la primul discurs din Parlament (detalii aici), că preşedintele PNL Suceava, deputatul Ştefan Alexandru Băişanu, insistă să se facă de râs din nou.

Băişanu s-a lăudat că a iniţiat o lege pentru ca data de 28 noiembrie să fie declarată Ziua Bucovinei, dar care nu va fi sărbătorită, ci comemorată. Ascultaţi şi vă minunaţi:



Video: SuceavaLive

Represalii după anularea clasificării universităţilor: desant al corpului de control al MEN, la vânătoare de nereguli la USV

Corpul de Control al Ministerului Educaţiei Naţionale s-a mutat de săptămâna trecută la Suceava. Cei nouă inspectori ai ministerului au descins la Universitatea "Ştefan cel Mare" la ordinul ministrului PSD Remus Pricopie şi au început deja să răscolească printre hârţoagele instituţiei.

Controlul pare să fi fost trimis "cu dedicaţie" în condiţiile în care inspectorii MEN au ajuns la USV la doar trei zile după ce Curtea de Apel Suceava a comunicat celor două părţi motivarea sentinţei prin care a anulat Ordinul MECTS nr. 5262/05.09.2011 privind clasificarea universităţilor din România. Detalii aici.

Curios este şi faptul că acţiunea de control nu vizează doar o anumită temă sau o anumită activitate din cadrul instituţiei, aşa cum se întâmplă de obicei, ci sunt solicitate documente din toate domeniile de activitate. Prin universitate se vorbeşte deja că inspectorii au veniti chitiţi să găsească nereguli care să confirme faptul că locul USV ar fi în liga a III-a a universităţilor din ţară şi că ţin morţiş să nu se întoarcă la Bucureşti cu mâna goală.

De neînţeles este faptul că USL încearcă acum să apere o decizie a lui Daniel Funeriu pe care şi ei au criticat-o la vremea respectivă.

Ministerul Educaţiei Naţionale mai are la dispoziţie doar câteva zile în care poate face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faţă de sentinţa Curţii de Apel Suceava prin care a fost anulat ordinul lui Daniel Funeriu privind clasificarea universităţilor din ţară.

Later edit: Foarte bine a remarcat un cititor: cei doi universitari suceveni care au ajuns parlamentari de ce tac ca mortu-n păpuşoi?