skip to main | skip to sidebar

Lista corupților din Suceava

0 comentarii
Nume inculpat Funcție inculpat Instituție Data condamnării Durată proces (luni) Pedeapsă (luni) Cu suspendare
Stan Mihai Florin Persoana fara calitate speciala Nu este cazul 02.02.2011 46 24 da
Grigoriu Maria Referent Directia generala a finantelor publice 30.11.2011 35 6 da
Zaharia Cezar Florin Administrator Societate comerciala 30.11.2011 35 23 da
Cozmaciuc Constantin Administrator Societate comerciala 21.12.2011 31 6 da
Titi Petrea Director Oficiu judetean de cadastru geodezie si cartografie (MDRAP) 22.03.2012 36 30 da
Iosip Ioan Administrator Societate comerciala 02.05.2012 14 60 nu
Cercel Călin Costel Director adjunct Politia de frontiera (MAI) 01.04.2013 53 24 da
Deleanu Romeo Ioan Sef serviciu Politia de frontiera (MAI) 01.04.2013 53 24 da
Halip Costel Ofiter politie frontiera Politia de frontiera (MAI) 01.04.2013 53 24 da
Chira Gabriel-Narcis Ofiter politie frontiera Politia de frontiera (MAI) 01.04.2013 53 36 da
Scripcariu Vasile-Iulian Agent politie frontiera Politia de frontiera (MAI) 15.04.2013 40 6 da
Zaharie Dumitru Persoana fara calitate speciala Nu este cazul 15.04.2013 40 6 da
Zaharie Irina Persoana fara calitate speciala Nu este cazul 15.04.2013 40 8 da
Zaharie Mihai Persoana fara calitate speciala Nu este cazul 15.04.2013 40 8 da
Simion Marcel Director adjunct Politia de frontiera (MAI) 15.04.2013 40 10 da
Călinescu George-Ioan Sef tura Politia de frontiera (MAI) 15.04.2013 40 12 da
Mureșan Lucian-Doru Controlor vamal Birou vamal (MAI) 15.04.2013 40 12 da
Olaru Florin Costică Persoana fara calitate speciala Nu este cazul 29.04.2013 54 18 da
Oprescu Valeriu Cornel Presedinte comisie Garda nationala de mediu 29.04.2013 54 18 da
Pădure Pavel Persoana fara calitate speciala Nu este cazul 29.04.2013 54 18 da
Cășuneanu Adrian Comisar Garda nationala de mediu 29.04.2013 54 30 da
Cazacincu Radu Consilier vamal Birou vamal (MAI) 09.05.2013 35 24 da
Lohaza Mihai Viorel Inspector vamal Birou vamal (MAI) 09.05.2013 35 36 da
Stănescu Ciprian Administrator Societate comerciala 07.06.2013 13 48 da
Muscă Florin Ofiter politie judiciara Politie (MAI) 18.06.2013 31 36 da
Palamariu Petru Pavel Agent politie frontiera Politia de frontiera (MAI) 25.06.2013 42 5 da
Ziub Amar-Danut Agent politie frontiera Politia de frontiera (MAI) 25.06.2013 42 5 da
Andrisan Mircea-Ioan Controlor vamal superior Directia generala a vamilor 25.06.2013 42 24 da
Răzniceanu Dănuț Director Societate comerciala 14.10.2013 ? 36 da
Puscasu Lucian Florin Director Societate comerciala 24.10.2013 55 18 da
Gîză Dragoș Viorel Inspector vamal Birou vamal (MAI) 22.11.2013 65 24 da
Negrea Carmen Maria Administrator Societate comerciala 15.01.2014 49 36 da
Acasandrei Mirela Persoana fara calitate speciala Nu este cazul 20.02.2014 24 20 da
Giurca Dumitru Persoana fara calitate speciala Nu este cazul 17.06.2014 35 18 da
Rusu Paul Avocat Barou 17.06.2014 35 24 da
Alexe Mihai Valeriu Administrator Societate comerciala 23.10.2014 65 60 nu

Informații publicate de România Curată

O mostră de idioţenie

5 comentarii
Astăzi de împlineşte un an de când a murit Mugur Geu. A fost un prieten bun şi drag. Soţia mea, mai ales, îl îndrăgea foarte mult. Îmi amintesc cum deseori ne sfătuia insistent, cu lacrimi în ochi, să nu mai amânăm momentul în care vom fi părinţi. Ai avut dreptate, Mugur! Ai plecat prea repede şi îmi pare foarte rău că nu ai apucat să îmi vezi fetiţa. Mâine împlineşte trei luni şi acum e foarte veselă că i-au trecut colicii.

Pe 11 aprilie ar fi fost ziua lui. Pentru că profilul de Facebook nu a fost încă dezactivat, vreo zece "prieteni" i-au transmis "La mulţi ani!". O fi vorba, probabil, de cetăţeni nu foarte bine informaţi.

Dar să fii senator în Parlamentul României şi la un an de la moartea celui mai talentat jurnalist din Suceava să îi scrii pe Facebook "La mulţi ani!" mi se pare că este o mostră de idioţenie.

Steliana Vasilica Miron, Mugur Geu

Cum se aruncă gunoiul pe malul Moldovei, la Câmpulung Moldovenesc

11 comentarii
Cetăţeanul în cauză, cu maşina SV 72 SEV, arunca saci cu gunoi pe malul râului Moldova, în Câmpulung Moldovenesc, astăzi, 7 aprilie 2015, în jurul orei 11.00. Se pare că este angajat al SC Seveco Trading SRL. Firma administrată de Cornel Gheorghian are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului.

Gunoi Câmpulung Moldovenesc

Foto: Cătălin Dumitrescu

Cum se calculează media artimetică la Primăria Suceava

0 comentarii
Primit pe mail:

Bună seara! Dacă te vei uita la prima persoană, vei vedea că media aritmetică între 71,66 şi 89 rezultă 83,33 când de fapt e 80,33. Să fie o mânăreala să iasă acea persoană? În contextul actual diferenţa dintre admis şi respins e de 4 pct, în timp ce valoarea reală e 0,83. Să se dorească evitarea unei contestaţii din partea celuilalt?

Rezultate concurs Primăria municipiului Suceava

Evazioniștii fiscali fură din veniturile publice, se îmbogățesc pe spatele celor corecți, care își plătesc taxele

0 comentarii
Transparency International România salută campania de promovare a disciplinei fiscale ca atitudine de justiție socială, de combatere a fraudelor și a corupției privind veniturile bugetare. Considerăm că nu este indicată aplicarea unor decizii cu jumătate de măsură, pentru că evaziunea fiscală reprezintă furt din banii publici.

Având în vedere discuțiile din ședința de guvern de astăzi, 2 aprilie 2015, pe această temă, apreciem că, în cazul în care inspectorii ANAF constată diferențe nefiscalizate de până la 300 de lei, amenda aplicată firmei respective trebuie să fie una descurajantă. În lipsa unor amenzi de acest tip, stabilirea unui plafon de la care să se aplice sancțiunile ar fi interpretat ca un plafon de toleranță, fapt pe care îl considerăm inadmisibil din punctul de vedere al contribuabililor corecți.

De exemplu, un antreprenor care face evaziune de 300 de lei privează de ajutorul social un cetățean aflat în dificultate. Este injust ca o persoană să nu poată beneficia de dreptul la asistență socială din cauza lipsei de resurse și a toleranței pentru furt și înșelăciune.

Totodată atragem atenția că o campanie împotriva ANAF este greșit direcționată, având în vedere că responsabilitatea pentru suspendarea locurilor de muncă aparține acelor antreprenori care înțeleg să riște sancțiunile prevăzute de lege prin fraudarea obligațiilor fiscale și care pun astfel în pericol locurile de muncă ale propriilor angajați.

Este neconcurențial și neetic ca pe piață să existe aceleași servicii și bunuri furnizate de două tipuri de operatori: cei care își plătesc obligațiile fiscale - diminuându-și astfel profiturile, respectiv operatorii care încalcă disciplina fiscală - mărindu-și profiturile pe seama contribuabililor corecți sau prin prețuri diminuate fraudulos.

Încălcarea obligațiilor de disciplină fiscală este la fel de gravă, fie că vorbim de 300 de lei sau de 3.000 de lei, pentru că afectează aceleași principii de responsabilitate și solidaritate socială și de piață concurențială.

Este la fel de greșit dacă s-ar considera că o finanțare ilegală a campaniei electorale cu 12.000 de lei este mai puțin gravă ca finanțarea ilegală a campaniei electorale cu 120.000 de lei. În ambele cazuri este vorba de oameni politici lipsiți de integritate, care au încălcat legea.

Reamintim că veniturile din TVA au scăzut în 2014 cu 1,8%, în condițiile în care consumul a crescut cu 7,4%. Astfel că la bugetul de stat au fost colectate 50,8 miliarde lei din TVA, cu 3,8 miliarde lei mai puțin decât suma estimată. Tot anul trecut, Consiliul Fiscal estima că în 2013 evaziunea fiscală a fost de 16% din PIB, din care peste 12% provine doar din TVA.

Trebuie înțeles că evaziunea fiscală este prima sursă a taxelor împovărătoare. Lipsa de toleranță la evaziunea fiscală este cea mai bună soluție pentru reducerea fiscalității, pentru că doar atunci când toți contribuabilii vor înțelege că plata taxelor nu este opțională, vor putea fi colectate resurse suficiente și se va putea vorbi de o reducere sustenabilă a taxelor și impozitelor.

În acest context, Transparency International România solicită autorităților publice aplicarea unei măsuri egale și tratament nediscriminatoriu și, de asemenea, să țină cont că interesul public primează, iar respectul pentru statul de drept implică supunerea nediscriminatorie în fața legislației fiscale.”

Conflict de interese penal - TĂTAR NISTOR, consilier județean

0 comentarii
Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie penală de către TĂTAR NISTOR, Consilier județean în cadrul Consiliului Județean Suceava.


În calitate de Director general al S.C. SERVICII COMUNALE S.A. (societate comercială la care acționar unic este Primăria Municipiului Rădăuți), a semnat contractul individual de muncă prin care soția sa a fost angajată în funcția de inspector în cadrul societății comerciale. Ulterior, acesta a semnat și actele adiționale la contractul individual de muncă al soției sale, încheiate la datele de 05 martie 2003, 14 februarie 2005, 01 august 2008, 01 septembrie 2009, precum și fișa postului întocmită la data de 30 septembrie 2004 și, respectiv, fișa postului întocmită la data de 30 august 2011.

Astfel, TĂTAR NISTOR a încălcat dispozițiile art. 301 din Codul Penal al României, conform cărora „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial [...] pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.


Având în vedere cele de mai sus, Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, Județul Suceava, în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea de către TĂTAR NISTOR a infracțiunii de conflict de interese.


Persoana evaluată deține în cadrul S.C. SERVICII COMUNALE S.A. funcția de președinte al Consiliului de administrație - începând cu data de 17 octombrie 2001 - și funcția de director general - începând cu data de 11 ianuarie 2008.


Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare.


Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.


AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE

Avere nejustificată - RADU IULIAN, agent în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Suceava

0 comentarii
Agenția Națională de Integritate a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, în cuantum de de 84.081 Lei (aprox. 22.361 Euro), între averea dobândită şi veniturile realizate de către RADU IULIAN, agent în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Suceava, împreună cu familia, în perioada 15 martie 2001 - 31 decembrie 2010.

Având în vedere cele de mai sus, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Suceava, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către RADU IULIAN, împreună cu familia, în perioada exercitării funcției publice.

RADU IULIAN a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Persoana evaluată a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere.


Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, 2 aprilie 2015

Incompatibilitate - Boca Roman, consilier local al municipiului Vatra Dornei

0 comentarii
Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către BOCA ROMAN, consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Vatra Dornei.

Boca Roman s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 26 februarie 2009 – 02 martie 2010, întrucât, pe durata mandatului de consilier local, S.C. DORNA MEDICAL S.R.L. (societate comercială în cadrul căreia soția acestuia deține funcția de administrator și calitatea de asociat unic) a avut relații comerciale cu Primăria Municipiului Vatra Dornei, în baza cărora a emis 3 facturi fiscale către primărie, în valoare totală de 320,5 Lei, încălcând, astfel, dispozițiile art. 90, alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003.

„Persoana […] față de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Agenția Națională de Integritate își exercită atribuțiile cu respectarea principiilor legalității, confidențialității, imparțialității, independenței operaționale, celerității, bunei administrări, precum și al dreptului la apărare.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, 2 aprilie 2015

Cum ne manipulează evazioniştii: intoxicările care au răsturnat logica şi sistemul de valori din România

2 comentarii
În România s-a ajuns ca încălcarea legii să devină dezirabilă, iar impunerea legii să fie categorisită ca abuz. Infractorul este apărat, dar instituţiile statului sunt linşate public.

Explicam ieri de ce avem cu toţii de pierdut în cazul în care statul, prin instituţiile sale, ar tolera evaziunea fiscală. Argumentelor mele li s-a răspuns cu înjurături. Nu sunt vanitos, nu am nevoia să mi se dea dreptate. Tocmai de asta nici nu evit să abordez unghiuri despre care ştiu că nu vor fi pe placul tuturor.

Din articole, emisiuni şi comentarii pe reţele de socializare am constatat că în ultimele zile, cel puţin în aparenţă, sistemul de valori din România parcă s-ar fi răsturnat. Evazioniştii, cei care practic fură contribuabililor oneşti banii pentru servicii şi lucrări publice, sunt apăraţi cu cerbicie, linşată fiind tocmai instituţia care are rolul de a ne proteja de aceşti infractori.

Vă daţi seama cât de tare a fost pervertită gândirea acestui popor? Cum de s-a ajuns ca încălcarea legii să devină dezirabilă, dar impunerea legii să fie este categorisită ca abuz?

Argumentele „infailibile" ale evazioniştilor

Am tot urmărit ce s-a scris pe tema recentelor acţiuni ale ANAF, dar şi sutele de comentarii la articolul de ieri. Am observat numeroşi indivizi, mai ales pe Facebook, care propagă câteva teme numai bune de convins poporul despre netrebnicia inspectorilor antifraudă.
  1. Urzicile confiscate de la o bătrână, la piaţă. Povestioara asta a prins cel mai bine. „Cum să nu te revolţi când ANAF îi confiscă urzicile unei băbuţe amărâte, cu asta începe lupta împotriva evaziunii?”, a devenit argumentul suprem. Cum să nu le dai dreptate, mai ales că scena a fost suprinsă, din păcate doar vizual, de prietena unei colege de blog din Focşani. Argumentul este, într-adevăr, infailibil.
    Apropo, prin piaţa din cartier, am mai văzut cum băbuţe cu două sticle de lapte, nişte ouă şi un boţ de brânză mai sunt luate uneori la întrebări, dar de fiecare dată erau doar poliţişti locali.
  2. Cofetării, baruri închise pentru câţiva lei. Deciziile inexplicabile, la limita abuzului, de care au fost acuzaţi inspectorii antifraudă s-au dovedit ulterior doar simple poveşti. Cum e cazul cofetăriei Codrina din Timişoara despre care s-a spus că a fost închisă pentru 1,5 lei. Deşi conducerea cofetăriei a anunţat pe pagina de Facebook încă de miercuri, 25 martie, că nici măcar n-a făcut obiectul unui control, informaţia încă este rostogolită şi acum, după o săptămână, pe site-uri şi pe reţele de socializare.
  3. De ce nu se începe cu marea evaziune? De acord, dar conform statisticilor, 90% dintre cazurile instrumentate de ANAF în 2014 şi 87% dintre cazurile din primele două luni din 2015 au vizat prejudicii de peste un milion de euro/dosar.
Dincolo de aceste clişee metamorfozate în varii forme, propaganda pro-evazionistă rămâne goală, fără niciun conţinut.

Trist este că, în loc să acuze paradoxul şi să militeze pentru restaurarea normalităţii, mass-media şi politicienii s-au căţărat pe acest curent de decredibilizare a luptei împotriva evaziunii fiscale. Mare păcat este că goana după imagine, voturi sau audienţă ajunge să pervertească gândirea raţională, logică.

Acest articol publicat și pe blogul de pe adevarul.ro

Doar un leu? Nu contează! Bonul fiscal nu mai poate fi doar un moft

3 comentarii
Credeţi că fentând statul toată lumea câştigă? Fals! Toată lumea pierde. Încetaţi băşcălia! Războiul cu evaziunea fiscală chiar începe şi cu un singur leu, pentru că este un leu pe care îl furaţi din buzunarul meu de onest contribuabil la bugetul statului.

În doar câteva zile, amenzi şi suspendări ale activităţii unor firme pentru diferenţe în gestiune de câţiva lei au reuşit ce nu a izbutit nicio metodă din ultimii 25 de ani: patronii uluiţi le ordonă angajaţilor să bată în casă fiecare produs. În sfârşit, bonul fiscal nu mai este doar un moft.

În ţările dezvoltate s-a înţeles demult că evaziunea fiscală este o ameninţare la însăşi existenţa statului. De asta, în SUA, de exemplu, toţi tremură când aud de IRS. La noi, când în ceasul al 12-lea a început o oarecare ofensivă împotriva evaziunii fiscale, asistăm la o decredibilizare concentrată a acţiunilor ANAF.

Când ANAF-ul închide ochii, toată lumea pierde

Acceptând, ba chiar apărând nefiscalizarea chiar şi a unui singur leu ne furăm căciula singuri. Ne privăm singuri de bani care ar putea fi cheltuiţi pentru lucrări sau servicii publice.

Dintr-odată, inspectorii ANAF sunt înjuraţi când îşi fac meseria. De de? Pentru că oamenii cred că dacă reuşesc să fenteze plata taxelor la stat atunci toată lumea câştigă. Fals! Când ANAF-ul închide ochii, cu toţii avem de pierdut.

Cum ne furăm singuri căciula

Să luăm, concret, chioşcul din cartierul meu, cu circuitul „mic producător de legume – patron de magazin – vânzător”.

Producătorul furnizează legumele la negru, banii îi bagă în buzunar, la stat nu ajunge niciun leu.

1. Omul îşi doreşte un credit pentru a-şi încălzi sera şi iarna. Nu-l poate obţine pentru că nu poate demonstra, cu acte, istoricul activităţii.

2. Individul nu beneficiază nici de asigurare de sănătate, de pensie sau de alte asigurări sociale.

3. Deşi în mod real are venituri uşor peste medie, cetăţeanul nu doar că nu contribuie la buget, dar în fapt este chiar asistat social. Cu venituri zero pe hârtie, el primeşte ilegal subvenţie la încălzire, copilul are bursă socială la şcoală etc.

4. Pentru că lucrează la negru, omul nu este protejat de un eventual contract.

Patronul magazinului cumpără legumele la negru şi nu poate să le vândă mai departe decât, evident, fără bon fiscal.

1. Nu plăteşte TVA, impozite către bugetul de stat.

2. Pentru că achiziţionează legumele la negru, nu este protejat de un eventual contract.

3. Îşi plăteşte angajaţii, pe hârtie, cu salariul minim pe economie, iar diferenţa la negru.

4. Cu cifră de afaceri mică şi profit aproape zero (redus doar pe hârtie ca să nu plătească impozit) nu poate accesa un credit ca să-şi dezvolte afacerea.

5. Dă şpagă de fiecare dată când este controlat.

6. Îşi asigură iluzia protecţiei politice cotizând către toate partidele în campaniile electorale.

Angajatul, care nu face decât să respecte ceea ce îi ordonă patronul, are la fel de mult de suferit.

1. Este plătit pe hârtie cu salariu minim pe economie, iar diferenţa o primeşte la negru.

2. Primeşte venitul minim în caz de concediu medical, concediu maternal, şomaj etc.

3. Cotizaţie minimă la fondul de pensii

4. Nicio bancă nu îi aprobă credit ca să îşi cumpere locuinţă, maşină etc.

5. Cu venit minim pe hârtie, devine asistat social primind, deşi în mod real nu s-ar încadra, diverse prestaţii sociale (subvenţie pentru încălzire etc).

6. Nu contribuie la buget cu suma reală pentru impozitul pe venit.

În loc să contribuie la bugetul de stat cu bani care să se transforme în lucrări şi servicii publice, aceşti indivizi ajung chiar să ne paraziteze pe noi, cei care ne plătim în mod corect contribuţiile.

Acestea sunt motivele pentru care sunt întru totul de acord cu recentele acţiuni ANAF. Toleranţă zero, de asta trebuie să dea dovadă inspectorii antifraudă. Orice om sănătos la cap ar trebui să susţină aceste eforturi. Observ însă că în realitate nu evazioniştii, ci inspectorii ANAF sunt criticaţi.

Încetaţi băşcălia! Războiul cu evaziunea fiscală începe chiar şi cu un singur leu, pentru că este un leu pe care îl furaţi din buzunarul meu de onest contribuabil la bugetul statului.

Acest articol a fost publicat și pe blogul de pe adevarul.ro

Regulament privind întreținerea și circulația câinilor cu stăpân în municipiul Suceava - forma adoptată de Consiliul Local

0 comentarii
Regulament privind întreținerea și circulația câinilor cu stăpân în municipiul Suceava - forma adoptată de Consiliul Local

REGULAMENT PRIVIND ÎNTREŢINEREA ŞI CIRCULAŢIA CÂINILOR
CU STĂPÂN ÎN MUNICIPIUL SUCEAVA

CAP. I: Dispoziţii generale

Art. 1
(1) Prezentul Regulament constituie cadrul general de reglementare a gestionării animalelor de companie având ca scop prevenirea proliferării animalelor fără stăpân pe domeniul public al municipiului Suceava, a incidentelor provocate de acestea şi mărirea gradului de confort şi siguranţă al populaţiei.
(2) Prevederile prezentului regulament nu se aplică în cazul câinilor utilitari ce aparțin instituțiilor publice (Ministerului Administraţiei şi Internelor ori Ministerului Apărării Naţionale), în cazul câinilor de serviciu aparţinând personalului subordonat din instituțiile publice, precum şi în cazul câinilor utilitari folosiți pentru ameliorarea condițiilor de viață ale persoanelor bolnave ori cu handicap.

Art. 2
În accepţiunea prezentului Regulament, sunt definiţi următorii termeni utilizaţi:
a) câine agresiv – orice câine care, fără să fie provocat, muşcă sau atacă persoane ori animale domestice în locuri publice sau private, precum orice câine care participă la lupte între câini sau care a fost antrenat în acest scop, cu excepția câinelui care atacă sau muşcă o persoană care a pătruns fără drept, în orice mod, într-o proprietate privată sau publică protejată de acel câine sau a oricărui câine folosit de unităţile de poliţie, de jandarmerie, de alte unităţi militare, de unităţile vamale sau de serviciile publice de securitate, protecţie şi pază, care, aflându-se în misiune, a atacat sau a muşcat o persoană;
b) câine de rasă comună – orice câine care nu poate fi asimilat unei rase omologate în baza unui document emis sau recunoscut de Asociația Chinologică Română;
c) câine periculos – câine aparţinând următoarelor rase, grupate în două categorii, după cum urmează: categoria I care cuprinde câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor, precum și categoria a II-a: câinii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napoletano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor;
d) câine utilitar – orice câine folosit de unităţile de poliţie, de jandarmerie, de alte unităţi militare, de unităţile vamale, de serviciile de securitate, protecţie şi pază, de persoanele cu dizabilităţi, precum şi orice câine folosit în caz de dezastre sau de către organizaţiile neguvernamentale în activităţile educative, terapeutice, de căutare şi salvare sau utilitare;
e) câine de vânătoare – câine folosit la vânătoare și deținut în acest scop de către un vânător membru al unei asociații de vânătoare legal constituită sau de către o asociație de vânătoare;
f) deşeuri de origine animală – subproduse de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, cadavre întregi sau porţiuni de cadavre provenite de la animale;
g) deţinător de animale – persoană responsabilă pentru sănătatea animalelor și consecințele acțiunilor animalelor pe care le are în grijă cu obligaţia de a proteja atât animalele şi cât şi oamenii de boli transmisibile și vătămări de orice fel. Deţinătorul de animale are animalele în posesie permanentă în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie, sau are animalele în posesie temporară în calitate de îngrijitor al acestora, sau de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea acestora;
h) ecarisaj – activitatea de colectare a deşeurilor de origine animală sau a subproduselor de origine animală (inclusiv cadavrele acestora), ce nu sunt destinate consumului uman, în scopul procesării sau incinerării/coincinerării acestora, incluzând activităţile de transport, depozitare şi manipulare a acestora, după caz;
i) excrement – materia fecală evacuată de un organim în urma proceselor de hrănire și de digestie;
j) sterilizare – suprimarea definitivă, prin metode chirurgicale, a capacității de procreere;
k) rabie – encefalomielita infecţioasă acută, comună omului şi diferitelor specii de animale domestice şi sălbatice, caracterizată clinic prin simptome nervoase extrem de grave, urmate întotdeauna de moarte;
l) microcip – dispozitiv electronic, de dimensiuni reduse, care conține un cod unic ce poate fi citit cu ajutorul unui dispozitiv special.

CAP. II: Întreținerea câinilor și accesul acestora în spațiile publice

Art. 3
Deţinătorii de animale pentru care legislația prevede măsuri speciale de identificare şi înregistrare au obligaţia de a notifica instituţiile care deţin şi/sau întreţin baze de date specifice cu privire la orice modificare referitoare la datele înscrise în aceste registre, cum ar fi, fătarea, înstrăinarea sau moartea animalelor. 
 
Art. 4
În scopul stopării proliferării câinilor fără stăpân, în municipiul Suceava este interzisă întreținerea câinilor de rasă comună sau a metișilor câinilor de rasă care nu sunt sterilizați. Prin excepție, în baza unui document emis de către o instituție abilitată sau o asociație reprezentativă, pot fi întreținuți căini nesterilizați de rasă comună sau metiși ai câinilor de rasă utilizați în scop științific (pentru crearea unor noi rase de câini sau ameliorarea genetică a celor existente de către persoane calificate sau instituții abilitate în acest sens), medical (pentru cercetări medicale, precum și câinii utilitari pentru ameliorarea condițiilor de viață ale persoanelor bolnave ori cu handicap) sau în scopuri utilitare, altele decât paza unor obiective (vânătoare, câini de urmărire și salvare ori pentru detecția unor substanțe periculoase sau interzise, etc.).
Art. 5
În locurile publice de pe teritoriul municipiul Suceava nu este permis accesul al câinilor de rasă comună sau a metișilor câinilor de rasă care nu sunt sterilizați. Prin excepție, câinii de rasă comună și metișii care pot rămâne nesterilizați prevăzuți la art. 4 pot avea acces în spațiile publice numai dacă sunt ținuți în lesă ori într-un dispozitiv similar.
Art. 6
Apartenența câinelui la o rasă poate fi probată și recunoscută numai în baza unui document de tip „pedigree” emis sau recunoscut de către Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională, care atestă genealogia animalului sau apartenența la o rasă pe baza caracterelor morfologice.
Art. 7
În spațiile publice din municipiul Suceava este interzisă prezența câinilor care nu au implantat un microcip care să permită identificarea animalului și a proprietarului acestuia, conform normelor legale în vigoare.
Art. 8
Deținătorii de câini au obligația să efectueze toate acțiunile sanitar-veterinare pevăzute de legislația în vigoare, cum ar fi vaccinarea periodică, urmând ca mențiunile specifice să fie înscrise în carnetul de sănătate al câinelui.

Art. 9
Deținătorii de câini au obligația de a avea carnet de sănătate pentru fiecare animal și de a purta asupra lor acest document de fiecare dată când ies cu câinele în spațiile publice din Municipiul Suceava.
Art. 10
Persoanele fizice sau juridice care au adoptat sau revendicat unul sau mai mulţi câini, au următoarele obligaţii:
a) să adăpostească şi să crescă animalele strict la adresa declarată pe Formularul de adopţie/revendicare,
b) să nu abandoneze câinele, să îl controleze, să îl supravegheze, iar în cazul în care nu îl mai doreşte, să îl predea compartimentului de gestionare a câinilor fără stăpân;
c) să respecte normele de îngrijire şi hrănire a câinelui;
d) să prezinte periodic câinele la medicul veterinar, în cazul în care se impune intervenţia acestuia sau pentru a fi vaccinat antirabic;
e) să anunţe Compartimentul de gestionare a câinilor fără stăpân, în cazul decesului, furtului, pierderii sau al înstrăinării acestuia, în termen de 15 zile;
f) să permită reprezentanţilor Compartimentului de gestionare a câinilor fără stăpân monitorizarea câinelui/câinilor adoptaţi sau revendicaţi.

Art. 11
În spațiile publice din municipiul Suceava este cu desăvârșire interzis accesul câinilor periculoși care se încadrează în categoria câinilor periculoși de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor, cu excepția situației în care aceștia sunt transportați în vehicule aflate pe drumurile publice ori pe căile de acces către acestea.
Art. 12
Accesul câinilor periculoși care se încadrează în categoria câinilor periculoși din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor, este permis în spațiile publice din municipiul Suceava doar dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în zgardă şi lesă sau ham de către proprietar ori de către deţinătorul temporar.

Art. 13
(1) În spațiile de joacă pentru copii ori în vecinătatea acestora, se interzice prezența câinilor, precum și a oricărui animal care ar putea să creeze disconfort sau vătămări corporale copiilor sau însoțitorilor acestora, cu excepția câinilor special dresați care însoțesc nevăzători sau alte persoane cu nevoi speciale.
(2) În parcuri şi locurile de agrement este permis accesul câinilor doar însoțiți de proprietarii acestora. Câinii de talie medie şi mare trebuie să poarte botnițe sau alte dispozitive de control (lesă, dispozitiv cu electroșocuri, etc.).

Art. 14
Este interzisă întreținerea câinilor în alte spații decât cele aflate în proprietate personală sau folosite în baza unui contract care să asigure dreptul de folosință a acestor spaţii, cum ar fi contractele de închiriere sau de comodat. De asemenea, este interzisă lăsarea liberă a câinilor în incintele unde intrările sunt deschise permanent sau a căror împrejmuiri nu pot împiedica ieşirea acestora din amplasament.

Art. 15
Incintele în care există câini potențial agresivi, în stare liberă, vor fi semnalizate obligatoriu de proprietarul sau administratorul acestora cu un panou nedetaşabil cu dimensiunile de 15 × 25 cm, aplicat la fiecare intrare şi pe gardul care delimitează amplasamentul la intervale de 25 m, cu avertismentul „CÂINE PERICULOS” sau „CÂINE AGRESIV”.

Art. 16
(1) Întreținerea câinilor în apartamente situate în clădiri colective de tipul blocurilor de locuințe, cu excepția apartamentelor prevăzute cu curte proprie, este permisă doar cu acordul majorităţii locatarilor şi obligatoriu a celor limitrofi (învecinați direct la limitele de proprietate) și cu avizul Asociației de proprietari (dacă aceasta există), precum și în condițiile respectării normelor de igienă şi conviețuire în comun. Prin excepție, dacă se întreține un singur câine, nu este necesar acordul vecinilor și al asociației de proprietari.
(2) Numărul de câini pe care îi poate deține o persoană este nelimitat, însă, pentru respectarea normelor elementare de igienă și de conviețuire în comun, în apartamentele din blocurile de locuințe pot fi întreținuți cel mult doi câini, la care se adaugă eventualii pui în perioada în care aceștia sunt dependenți de mama lor (maxim 3 luni).
(3) Deţinătorii de câini care își întrețin animalele în blocuri sau locuinţe colective au obligaţia de a respecta orele de linişte, normele generale de curăţenie, igienă şi întreţinere a spaţiului comun (holuri, casa scării, etc.), ei fiind responsabili pentru disconfortul creat de animalele pe care le întrețin.

Art. 17
Abandonarea câinilor sau a oricăror alte animale, vii sau moarte, este interzisă în municipiul Suceava.

Art. 18
Deţinătorii câinilor care sunt plimbaţi în locurile publice (parcuri, alei pietonale, căi de acces, etc.) au obligaţia să ridice dejecţiile solide provenite de la câinii lor. Pentru menţinerea curăţeniei pe domeniul public, însoţitorii animalelor de companie scoase la plimbare vor purta cu ei o pungă de hârtie sau de material plastic pentru a colecta dejecţiile solide ale animalului.

Art. 19
Este interzisă abandonarea deşeurilor de origine animală pe domeniul public. În cazul în care este identificată, persoana care a abandonat respectivele deșeuri va suporta, pe lângă sancțiunea specifică, și costurile de ecarisaj. În cazul deşeurilor animale găsite pe domeniul public al Municipiului Suceava, a căror provenienţă nu poate fi stabilită, cheltuielile de salubrizare vor fi acoperite din sumele alocate în bugetul local al Municipiului Suceava.

Art. 20
Este interzis tuturor persoanelor fizice deţinătoare sau nu, de animale, să:
a) inducă o stare de agitaţie animalelor cu sau fără stăpân prin lovirea/ameninţarea acestora sau manifestarea oricărui gen de comportament agresiv ce poate determina reacţii de autoapărare din partea animalelor;
b) manifeste comportamentele descrise la lit. (a) faţă de însoţitorul animalului în prezenţa acestuia;
c) ignore luarea unor măsuri pentru liniştirea propriului animal, atunci când acesta se manifestă agresiv faţă de alte animale.

CAP. III: Contravenţii

Art. 21
(1) Încălcarea prevederilor prezentului regulament constituie contravenţie în măsura în care potrivit legii penale nu constituie infracţiune.
(2) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 8, 9, 15 şi 18, cu amendă de la 100 la 300 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 4, 5, 7, 12, 13, 14, 16 şi 20, cu amendă de la 300 la 800 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 10, 17 şi 19, cu amendă de la 800 la 1600 lei.

Art. 22
Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii stabilite.

Art. 23
Constatarea contravențiilor şi aplicarea sancțiunilor revin ca obligație personalului împuternicit al Primarului Municipiului Suceava şi Poliției Locale Suceava. 
 
Art. 24
Prevederile prezentului regulament se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări prin Legea 180/2002.

CAP. IV: Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 25
(1) Prevederile prezentului regulament intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data adoptării acestuia.
(2) Prevederile art. 4 se aplică după 180 zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) Până la data intrării în vigoare, autoritățile locale pot derula acțiuni menite să asigure informarea cetățenilor și pot oferi servicii care să faciliteze conformarea la noile reglementări.
 

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online