skip to main | skip to sidebar

Detaliul ținut strict secret de CJ Suceava: Munte de gunoi mai înalt decât blocurile turn, la depozitul din Moara

0 comentarii

Am descoperit cel mai bine secret păstrat de Consiliul Județean Suceava: muntele de gunoi din depozitul de la Moara va depăși în înălțime cele mai înalte blocuri turn din Suceava. 

Deși a fost recepționată din 2016, iar Consiliul Județean Suceava a solicitat autorizarea încă din iunie 2017, groapa de gunoi din Moara încă nu a primit autorizația integrată de mediu din partea Agenției pentru Protecția Mediului Suceava.

Motivul este cât se poate de simplu: depozitul de deșeuri nu respectă interdicția de a fi amplasat la o distanță de cel puțin 1.000 de metri de zonele locuite. Groapa se află la 770 de metri de Vornicenii Mici și la 890 de metri de Vornicenii Mari. Încercând să păcălească autoritățile de mediu, Consiliul Județean Suceava a transmis în mai 2018 o variantă revizuită a fișei de solicitare în care include distanțe false, măsurate din mijlocul gropii de gunoi, deși Directiva UE stabilește clar că distanțele sunt calculate de la gardul obiectivului.
Zona de protecție impusă de legislație are o importanță vitală pentru siguranța și sănătatea persoanelor care locuiesc în apropierea gropii de gunoi.

Asta mai ales în condițiile în care am descoperit că gunoiul depozitat la Moara va ajunge la o înălțime de 45 de metri deasupra solului. Mai exact, muntele de gunoi de la Moara va fi mai înalt decât toate blocurile turn din Suceava.

Informația se regăsește în Acordul de mediu nr. 9/12.10.2009 emis de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Bacău. Acest detaliu a fost ținut strict secret de autorități, care tot vorbeau despre groapa de gunoi ca despre un așa-zis depozit ecologic de deșeuri nepoluant.

Când muntele de gunoi ajunge la 45 de metri înălțime, distanța minimă de protecție a zonelor locuite chiar nu este un moft!

Fragment din Acordul de mediu nr. 9/12.10.2009 emis de ARPM Bacău:


Facsimil cu prima pagină din Acordul de mediu nr. 9/12.10.2009 emis de ARPM Bacău:


Aici va apărea un munte de gunoi cu înălțimea de 45 de metri, mai înalt decât toate blocurile turn din Suceava:


Amplasametul pentru groapa de gunoi a fost ales în 2007, atunci când președinte al Consiliului Județean Suceava era Gavril Mârza (PSD). Documentația cu informații false prin care a fost obținută finanțarea din fonduri comunitare a fost înaintată Comisiei Europene în 2011, pe vremea lui Gheorghe Flutur (PDL). Contractul au fost semnat în 2013 de președintele de atunci al CJ Suceava, Ioan Cătălin Nechifor (PSD).

Pe aceeași temă:

Șefii CJ Suceava își apără datele false din dosarul Moara cu un articol ambiguu dintr-o hotărâre de guvern, dar sunt contraziși de Directiva UE privind gropile de gunoi

0 comentarii
Consiliul Județean Suceava se apără în problema datelor modificate din pix în fișa de solicitare a autorizației integrate de mediu pentru groapa de gunoi Moara. Vicepreședintele Viorel Seredeniuc invocă o prevedere ambiguă dintr-o Hotărâre de Guvern, dar ignoră directiva UE privind depozitele de deșeuri. 

Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Viorel Seredenciuc mi-a transmis astăzi un drept la replică privind articolul în care dezvăluiam că instituția a inclus date false în fișa de solicitare a autorizației integrate de mediu înaintată către APM Suceava în mai 2018. Mai exact, deși în solicitarea inițială din iunie 2017 erau menționate distanțele reale către localitățile din apropiere, adică 770 de metri până la Vornicenii Mici și 890 de metri până la Vornicenii Mari, în documentul revizuit din mai 2018 distanțele au devenit 1.008 metri până la Vornicenii Mici și 1.203 metri până la Vornicenii Mari.

„Va spun cu toată responsabilitatea că nu este vorba de nici un fals în documentele emise de Consiliul Județean, ci doar de o revizuire a documentației pentru emiterea Autorizatiei integrate de mediu, conform legislației. Mai exact, documentația din 2017 era realizată prin introducerea unor măsurători făcute de la limitele depozitului, iar documentația din 2018 este făcută conform prevederilor legale, de la corpul depozitului. Firma care a realizat documentația și-a asumat greșeala și a transmis către APM documentația revizuită”, a precizat Viorel Seredenciuc, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava.
Așadar, s-ar părea că Viorel Seredenciuc invocă pct. 1.1.2.1.2 lit. b) din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 349/2005 care prevede că în cazul zonelor locuite existente sau planificate distanța de protecție față de corpul depozitului trebuie să fie de cel puțin 1.000 m pentru depozitele de deșeuri nepericuloase și periculoase”.

Problema e că Hotărârea de Guvern nu definește clar ce anume se înțelege prin noțiunea de „corp al depozitului”. Am putea înțelege că în accepțiunea Consiliului Județean corpul depozitului ar fi doar suprafața pe care efectiv sunt depozitate deșeurile. Chiar și așa, între gard și locul în care ar fi efectiv depuse gunoaiele sunt ceva mai puțin de 30 de metri. Adică și în aceste condiții distanța până la Vornicenii Mici ar fi doar de vreo 800 de metri. Motiv pentru care CJ Suceava a măsurat distanța de undeva de prin mijlocul depozitului și a trecut peste case până a ieșit puțin peste interdicția de 1.000 de metri prevăzută de legislație.

CJ Suceava a tras de linii până s-au lungit peste interdicția de 1.000 de metri

Ceea ce Viorel Seredenciuc uită să spună, pentru că nu cred că nu știe, este că legislația europeană nu este atât de ambiguă precum e cea românească, ci este foarte clară și, așa cum se știe, prevalează legislației naționale.

Art. 1.1.1.a din Anexa I a Directivei 1999/31/CE: „La stabilirea amplasamentului unui depozit de deșeuri trebuie să se ia în considerare cerințele referitoare la distanțele de la perimetrul depozitului de deșeuri la zonele de locuit și de agrement, cursuri de apă, ape stătătoare și la alte zone agricole sau urbane”. 

Or, chiar dacă Directiva 1999/31/CE a lăsat la aprecierea fiecărui stat membru să-și stabilească distanțele de protecție față de gropile de gunoi, actul normativ stabilește foarte clar cum se face măsurătoarea: de la perimetru (în varianta în engleză este utilizat termenul „boundary”). Adică fix de la gard, nu din mijlocul gropii de gunoi.

Directiva era în vigoare și când a început proiectul, este în vigoare și astăzi.

Așadar, Consiliul Județean Suceava nu avea nicio bază legală să modifice distanțele reale menționate în prima fișă de solicitare a autorizației integrate de mediu și să utilizeze distanțe false în varianta revizuită din mai 2018. 

Q.E.D.


Pe aceeași temă:

CJ Suceava invocă date false în solicitarea de autorizare a gropii de gunoi din Moara. Documente în exclusivitate

1 comentarii


Deși avea deja de patru luni o plângere penală pentru fals intelectual în cazul gropii de gunoi Pojorâta, în mai 2018 Consiliul Județean Suceava a transmis Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Suceava un nou document plin cu informații false, de această dată cu scopul de a obține autorizație integrată de mediu pentru groapa de gunoi din Moara.

Povestea gropii de gunoi de la Moara începe în urmă cu vreo zece ani, atunci când i-a fost stabilit amplasamentul. Consiliul Județean Suceava, instituția care implementează proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor”, a încălcat la acea dată mai multe obligații și interdicții impuse expres de legislația pe linie de mediu și sănătate publică.

Una dintre ele se referă la faptul că depozitele de deșeuri în nicio situație nu pot fi construite la o distanță mai mică de 1.000 de metri față de zonele locuite. Or, groapa de gunoi de la Moara se află la mai puțin de un kilometru de localitățile Vornicenii Mici și Vornicenii Mari.

Groapa de gunoi a fost recepționată în 2016, iar în iunie 2017 Consiliul Județean Suceava a depus la APM o solicitare pentru emiterea autorizației integrate de mediu. Documentul menționează distanțele reale până la zonele locuite: 770 de metri până la Vornicenii Mici și 890 de metri până la Vornicenii Mari. Pentru că amplasamentul nu respecta obligațiile și interdicțiile stabilite de lege, APM nu a emis autorizația cerută de Consiliul Județean.

Ulterior, la aproape un an de la prima solicitare, în mai 2018 Consiliul Județean Suceava depune o versiune revizuită a cererii de autorizare. Față de documentul din 2017, în noua varianta sunt modificate doar distanțele până la zonele locuite.

Mai exact, în versiunea din mai 2018, CJ Suceava atașează o hartă cu niște linii care pornesc din mijlocul gropii de gunoi și trec peste cele două sate. Așa s-a ajuns la o distanță de 1.008 metri până la Vornicenii Mici, cu opt peste limita legală, și de 1.203 metri până la Vorniceii Mari. Distanțele nereale sunt menționate de mai multe ori pe parcursul documentului de 203 pagini.

Surprinzător este că CJ Suceava a folosit cu bună știință informații false într-un document oficial la nici patru luni după ce instituția a fost reclamată la DNA tocmai pentru că a prezentat Uniunii Europene informații false despre amplasamentul gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș cu scopul de a obține fonduri europene.

De menționat că la fila 10 din documentul semnat și asumat de președintele CJ, Gheorghe Flutur,  se precizează foarte clar: „Titularul de activitate își asumă răspunderea pentru corectitudinea și completitudinea datelor și informațiilor furnizate autorității competente pentru protecția mediului în vederea analizării și demarării procedurii de autorizare”.

Mă întreb dacă APM Suceava a sesizat oare faptul că CJ Suceava a modificat din pix distanțele până la localități? Și, dacă a observat, a respins cumva documentația sau a sesizat organele de cercetare penală? Aștept cu interes răspunsul la aceste întrebări.

Pagina 107 din cererea Consiliului Județean Suceava de emitere a autorizației de mediu, versiunile iunie 2107 și mai 2018

Pagina 162 din cererea Consiliului Județean Suceava de emitere a autorizației de mediu, versiunile iunie 2107 și mai 2018

Sub semnătura lui Gheorghe Flutur, CJ Suceava își asumă răspunderea pentru corectitudinea datelor

Pe aceeași temă:

EXCLUSIV Au comis-o și la Moara! Groapa de gunoi încalcă legea și nu va putea fi autorizată, deși a fost recepționată încă din 2016

0 comentarii

Deși depozitul de deșeuri din comuna Moara a fost finalizat de mai bine de doi ani, Consiliul Județean Suceava nu va putea obține autorizație de mediu din cauză că nu a respectat obligațiile și interdicțiile prevăzute de legislație.

Investiția a fost recepționată de Consiliul Județean Suceava în martie 2016. După un an, în iunie 2017, Consiliul Județean Suceava, sub semnătura președinteului Gheorghe Flutur, a înaintat Agenției pentru Protecția Mediului Suceava o solicitare pentru emiterea autorizației integrate de mediu. Documentația a fost întocmită de EPMC Consulting SRL Cluj Napoca.

Deși de la depunerea solicitării a trecut mai bine de un an, APM Suceava nu a emis nici până astăzi autorizația integrată de mediu cerută de Consiliul Județea Suceava. Nici nu o va face. Motivul este unul simplu: depozitul de deșeuri nu îndeplinește condițiile imperative impuse de legislație cu privire la distanța minimă față de zonele locuite.

Astfel, conform filei 162 din formularul de solicitare (vezi facsimil), distanța de la groapa de gunoi până la localitatea Vornicenii Mici este de 770 de metri, iar distanța până la localitatea Vornicenii Mari este de 890 de metri.

Groapa de gunoi de la Moara a fost construită prea aproape de zonele locuite

La momentul alegerii amplasamentului Consiliul Județean Suceava nu a ținut cont de interdicțiile impuse de legislație. Astfel, Consiliul Județean avea obligația de a asigura o distanță minimă de protecție de 1.000 de metri între corpul depozitului și zonele locuite.

Mai exact, pct. 1.1.2.1.2 lit. b) din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor prevede:
„Verificarea amplasamentului unui depozit ține seama de:
b) poziționarea față de zonele locuite existente sau planificate; distanța de protecție față de corpul depozitului trebuie să fie de cel puțin 1.000 m pentru depozitele de deșeuri nepericuloase și periculoase; construcțiile individuale vor fi luate în considerare separat”.

Totodată, Anexa nr. 1 la O.M.S. nr. 536/1997, prevede:
„Art. 8: Între întreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot și vibrații, și teritoriile protejate învecinate, se asigura zone de protecție sanitară. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înțelege: zonele de locuit, parcurile, rezervațiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă și recreere, instituțiile social-culturale și medicale, precum și unitățile economice ale căror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsiți de impurități.
Art. 11 (1): În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanțe, distanțele minime de protecție sanitară, recomandate între zonele protejate și o serie de unități care produc disconfort și unele riscuri sanitare, sunt următoarele:
(…)
- Depozite controlate de reziduuri solide - 1.000 m”.

Depozitul de deșeuri de la Moara a fost construit din fonduri europene, în cadrul „Sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Suceava”, proiect prin care a fost construit și depozitul de deșeuri de pe raza comunei Pojorâta, în vârful Pasului Mestecăniș. Construirea depozitului de la Pojorâta este acum anchetată de procurorii DNA Suceava.

Facsimil după fila 162 din formularul de solicitare a autorizației integrate de mediu pentru depozitul de deșeuri de la Moara:


Primele două file din formularul de solicitare a autorizației integrate de mediu pentru depozitul de deșeuri de la Moara:



Ancheta în dosarul gropii de gunoi Mestecăniș, preluată de procurorii DNA Suceava. Patru instituții publice acuzate de multiple infracțiuni

0 comentarii


Dosarul penal în care sunt anchetate mai multe infracțiuni de fals intelectual și abuz în serviciu în legătură cu construirea gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș a fost preluat de Serviciul Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție.

Dosarul a fost deschis în prima parte a anului în baza unei plângeri formulate de o casă de avocatură din Cluj. Sesizarea a fost înregistrată la structura centrală a parchetului anticorupție, dar dosarul a fost declinat către DNA Suceava, avându-se în vedere competența teritorială.

Procurorii suceveni au început deja demersurile în lucrarea penală și au audiat mai multe persoane.

Conform plângerii înregistrată la DNA, mai multe instituții publice sunt acuzate de infracțiuni de fals intelectual și abuz în serviciu.

Concret, Consiliul Județean Suceava este acuzat că a folosit și prezentat informații false Comisiei Europene pentru a obține 7,3 milioane de euro pentru construirea depozitului de deșeuri. Este vorba de informații false prin care s-a ascuns opoziția localnicilor, dar și neadevăruri cu privire la îndeplinirea condițiilor legale.

Direcția de Sănătate Publică Suceava este acuzată de fals intelectual pentru că a emis avizul sanitar care atestă în mod nereal faptul că groapa de gunoi respectă reglementările legale în materie de protecție a sănătății populației, când, în realitate, acesta încalcă mai multe obligații legale și interdicții exprese.

Sucursala regională CFR Iași este acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual pentru că a avizat favorabil proiectul deși cascada de evacuare a apelor uzate din respectiva groapă în pârâul Putnișoara era amplasată ilegal, în interiorul zonei de protecție a căii ferate.

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău a fost acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual pentru că a emis un acord de mediu, cu toate că proiectul încălca flagrant obligațiile legale, faptă care a avut drept urmare vătămarea dreptului la protejarea sănătății populației și vătămarea dreptului la un mediu sănătos pentru persoanele care locuiesc sau circulă prin vecinătatea acestei gropii de gunoi.

Consiliul Județean Suceava, Direcția de Sănătate Publică Suceava și Regionala CFR Iași mai sunt acuzate de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu din cauza faptului că au refuzat comunicarea, în baza legii 544/2001, a unor informații de interes public solicitate.



Scurt istoric al gropii de gunoi din vârful muntelui

Amplasametul pentru groapa de gunoi a fost ales în 2007, atunci când președinte al Consiliului Județean Suceava era Gavril Mârza (PSD). Documentația cu informații false prin care a fost obținută finanțarea din fonduri comunitare a fost înaintată Comisiei Europene în 2011, pe vremea lui Gheorghe Flutur (PDL). Contractul au fost semnat în 2013 de președintele de atunci al CJ Suceava, Ioan Cătălin Nechifor (PSD).

Depozitul de deșeuri din vârful Pasului Mestecăniș a fost construit împotriva voinței localnicilor și fără respectarea normelor clare impuse de legislația în vigoare. Deși începând din anul 2013 am atras atenția de nenumărate ori cu privire la faptul că amplasamentul nu este oportun pentru o groapă de gunoi, autoritățile județene au ales să ignore toate avertismentele și au continuat investiția.

Lideri politici de la toate partidele care s-au perindat la guvernare în ultimii 11 ani au fost părtași, într-un fel sau altul, la apariția monstruozității din vârful Pasului Mestecăniș. În loc să corecteze această decizie aberantă încă din fașă, au constituit o coaliție transpartinică pentru continuarea până în pânzele albe a gropii de gunoi care a sluțit unul dintre cele mai frumoase peisaje din țară.

Un document pe care l-am publicat în luna mai demonstrează că autoritățile de la nivel județean și național știau că amplasamentul propus de Consiliul Județean Suceava nu respectă condițiile.

„Caracterul relevat al zonei muntoase din Suceava pentru turismul din timpul iernii și verii poate crește în viitor. Prin urmare gestionarea unui depozit lângă pasul Mestecăniș poate avea o influență nefavorabilă, deoarece peisajul va fi distrus. De asemenea, se vor polua și zonele înconjurătoare datorită vitezei mari a vântului. Din aceste motive nu putem recomanda construirea și gestionarea unui depozit central în această zonă” - Extras din Anexa 6.1, pagina 22, a studiului de fezabilitate întocmit de firmele nemțești C&E Consulting and Engineering GmbH și Louis Berger SAS Poyry Environement GmbH.

Pe de altă parte, unele ilegalități din demersurile pentru construirea gropii de gunoi au fost deja constatate de instanțele judecătorești. Prin Hotărârea nr. 182/28.01.2016, Curtea de Apel Cluj a anulat Hotărârea Consiliului Local Pojorâta nr. 64/09.08.2010 prin care cele nouă hectare de sub groapa de gunoi au fost transferate Consiliului județean Suceava.

Ulterior, prin Hotărârea nr. 80/09.09.2016 Consiliul Local Pojorâta dă din nou în admistrare terenul către Consiliul Județean Suceava. Și acest document a fost anulat de Tribunalul Suceava, prin Hotărârea 752/28.06.2018. Hotărârea pronunțată pe fond a fost atacată în recurs de Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local Pojorâta.

Între timp, deși lucrările au fost finalizate, depozitul de deșeuri nu poate fi dat în folosință pentru că a fost realizat cu încălcarea normelor impuse de legislație. În cazul în care instanțele vor confirma încălcare legii, Consiliul Județean Suceava va fi obligat să desființeze construcțiile și să aducă terenul la starea inițială.

Pe aceeași temă:

FOTO Un lider PSD Suceava își face garaj printre blocurile din centru. Lucrări executate fără panou de identificare a investiției

0 comentarii


Răsare un nou garaj în centru? Așa se pare. Un excavator a început să desființeze platforma betonată unde până nu demult exista un punct de colectare a gunoiului.

Buncărul a fost desființat anul trecut, după ce Primăria Suceava a concesionat două parcele de câte 24 de metri pătrați pentru construirea a două garaje.

Unul dintre garaje a fost deja construit din toamna anului trecut, dar nu a fost folosit niciodată până astăzi. Proprietar în acte al garajului deja ridicat este un anume Ioan Cazaciuc din Moara, patron al unui atelier de croitorie și fin de cununie al lui Gheorghe Flutur. Coincidență sau nu, liderul liberal locuiește chiar în blocul de lângă garajul cu pricina.

Cea de-a doua parcelă a fost concesionată de Gheorghe Petrescu, unul dintre liderii PSD Suceava, fost consilier local, șef al agenției județene a ARR și unul dintre acționarii Darex. 

Deși pentru orice lucrare există obligația legală de amplasare a unui panou de identificare a investitorului, proiectantului, executantului și documentelor de autorizare, acest panou lipsește cu desăvârșire.


Lucrările executate fără panou de identificare sunt cel mai probabil comandate de Gheorghe Petrescu pentru construirea garajului. Ne lămurim mâine-poimâine.

E timpul ca Justiția să demonstreze că merită să fie apărată!

0 comentarii
Timp de un an și jumătate, Piața Victoriei a fost locul în care oamenii s-au adunat și pentru a apăra independența procurorilor și a judecătorilor. Piața Victoriei a fost locul în care populația și-a manifestat opoziția față de toate tentativele, unele reușite, prin care coaliția PSD-ALDE a încercat să submineze justiția. Dezincriminarea unor fapte de corupție și subordonarea politică a procurorilor au fost motive care i-au scos pe oameni în stradă. Independența judecătorilor a fost un principiu clamat de protestatari.

Cei care timp de un an și jumătate au ieșit în stradă pentru apărarea justiției sunt, mulți dintre ei, și cei care au devenit, vineri seară, victime ale violenței jandarmilor. Și-au luat bastoane în cap, gaze în față și bocanci în stomac.

Toate înregistrările și toate declarațiile din ultimele zile nu fac decât să confirme în intervenția de vineri seară a fost una exagerată, complet disproporționată, de o violență sălbatică. Filmările demonstrează fără tăgadă cum jandarmii au atacat cu sete persoane pașnice, cu mâinile ridicate.

Foarte grav, violența jandarmilor a fost cu certitudine îndreptată sistematic și împotriva jurnaliștilor.

Marți erau deja depuse 129 de plângeri penale privind violențele de vineri seară. Între timp se vor fi adunat și altele.

Dosarul trebuie să fie soluționat de urgență, iar instanțele trebuie să se pronunțe cu privire la modul în s-a desfășurat și a fost coordonată intervenția forțelor de ordine, cu privire la legalitatea ordinelor date și a munițiilor folosite. Ancheta trebuie să îi identifice, evident, și pe civilii violenți.

Acum a venit momentul în care Justiția trebuie să arate că merită să fie apărată. Se le-o demonstreze celor care au încasat fără motiv bastoane în cap, gaze în față și bocanci în stomac.

VIDEO Monumentul sculptorului Ion Irimescu, într-o stare jalnică la un an de când a fost vandalizat de un Dorel din Fălticeni

0 comentarii
Monumentul funerar al marelui sculptor fălticenean Ion Irimescu a fost vandalizat anul trecut de patronul unei firme de pompe funebre din localitate. Doru Zancu a „ajustat” sculptura cu un polizor unghiular și a vopsit cu var lavabil monumentul din marmură.

Astăzi, după un an de la vandalizare, monumentul se află într-o stare jalnică. Varul lavabil a fost spălat de intemperii. Pete negre, urâte, au pus stăpânire pe sculptură și pe literele care formează numele maestrului Ion Irimescu.



Deși anul trecut ar fi fost deschis un dosar penal pentru vandalizarea monumentului, agresorul a scăpat până acum fără niciun fel de sancțiune.

Distrugerea a fost săvârșită la data de 4 aprilie 2017 și a fost transmisă în direct pe pagina de Facebook a lui Doru Zancu. Urcat cu picioarele pe mormânt, bărbatul spune că vandalizează sculptura „din respect pentru maestrul Ion Irimescu”.



Monumentul este amplasat în cimitirul Bisericii „Sfinții Voievozi” din cartierul Oprișeni al municipiului Fălticeni, acolo unde sunt îngropați sculptorul Ion Irimescu și soția acestuia, Eugenia. Monumentul funerar a fost conceput chiar de maestrul Ion Irimescu, după decesul soției sale, în 1999.

Maestrul Ion Irimescu a fost unul dintre cei mai valoroși sculptori ai României. A murit la 28 octombrie 2005, la vârsta de 102 ani și a fost înmormântat alături de soția lui Eugenia în cimitirul Bisericii Oprișeni din Fălticeni.

Multe dintre lucrările maestrului pot fi admirate la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni. Muzeul găzduiește cea mai mare colecție de autor din România.

Lista parlamentarilor suceveni care au modificat Codul Penal ca să-l scape pe Dragnea de pușcărie

0 comentarii


Șase dintre parlamentarii suceveni au participat la ședințele Senatului și Camerei Deputaților în care s-a votat modificarea Codului Penal astfel încât să îl scape de pușcărie pe Liviu Dragnea.

Au votat pentru măcelărirea Codului Penal:
  • Ioan Stan - senator PSD
  • Virginel Iordache - senator PSD 
  • Eugen Bejinariu - deputat PSD
  • Maricela Cobuz - deputat PSD
  • Emanuel Iuliu Havrici - deputat PSD
  • Alexandru Rădulescu - deputat PSD

Autoritățile, învinse de inundații la capitolul informarea populației

0 comentarii

În 11 ani de presă am mai prins vreo patru serii de inundații foarte urâte. Comunicare mai deficitară din partea autorităților nu am văzut niciodată.


Nu sunt comunicate informări cu privire la situația reală din județ, nu sunt transmise avertizări cu privire la viiturile care se formează pe diverse râuri și pâraie, nici avertizări cu privire la poduri rupte și drumurile închise din cauza inundațiilor.

În toată lumea civilizată, în situația unor astfel de dezastre naturale informarea populației cu privire la situația reală este un obiectiv prioritar.

La noi numeroase localități sunt lovite de inundații, infrastructura este afectată în multe locuri, iar populația județului mai află câte ceva doar din postările prietenilor de pe facebook.

Minima informare a sucevenilor ar fi foarte ușor de făcut. S-a rupt un pod, anunțăm „Oameni buni, nu mergeți pe acolo că e pericol, circulația e închisă”. A fost inundat un drum, informare de urgență. Riscă să cedeze un dig, avertizăm imediat populația.

Nu știu cum decurg intervențiile în toate zonele afectate, dar autoritățile au fost învinse de inundații la capitol informarea populației.

Cupa Cartierelor a ajuns la cea de-a zecea ediție. Înscrierile se fac până miercuri, 4 iulie

0 comentarii


Strânge-ți gașca de prieteni și vino la Cupa Cartierelor! Cea de-a X-a ediție a competiției care le readuce sucevenilor bucuria fotbalului din spatele blocurilor va avea loc la Civica Sport Center (Șcheia), în perioada 7-15 iulie.

Condiții de participare:
  • fiecare echipă poate înscrie în competiţie un lot de maxim 12 jucători (6 titulari + 6 rezerve);
  • vârsta minimă de participare este 14 ani (impliniti in anul 2018);
  • o echipă poate înscrie maximum 4 jucători din afara municipiului Suceava.
  • fiecare echipă va reprezenta cartierul de unde are cei mai mulţi jucători în cadrul lotului. De exemplu: dacă dintr-o echipă de 10 jucători, 4 sunt din Burdujeni, 3 din Obcini, unul din George Enescu, unul din Mărăşeşti şi unul din Itcani, echipă respectivă va reprezenta cartierul Burdujeni;
  • nicio echipă nu îşi poate modifica sau completa lotul de jucători după 5 iulie – data tragerii la sorti a meciurilor din preliminarii;
  • nicio echipă nu îşi poate modifica / completa lotul între faza preliminarilor şi turneul final;
  • taxa de inscriere este de 150 de lei / echipă. Taxa va fi achitată la tragerea la sorti;
  • fiecare echipă înscrisă va juca cel puţin două meciuri de-a lungul competiţiei;
  • la editia din acest a Cupei Cartierelor sunt acceptate echipe din urmatoarele cartiere: Burdujeni, George Enescu, Obcini, Zamca, Centru, Itcani si Marasesti.
Înscrierile se fac la: http://www.gazetasv.ro/inscrie-te-la-cupa-cartierelor-3/ 

Lista parlamentarilor suceveni care au mutilat Codul de Procedură Penală. Doi dintre ei au dosare penale

0 comentarii


Parlamentarii suceveni care au votat pentru adoptarea legii care mutilează Codul de Procedură Penală în așa fel încât să-l scape pe Dragnea de pușcărie sunt:
  • Ștefan Alexandru Băișanu (ALDE)
  • Eugen Bejinariu (PSD)
  • Maricela Cobuz (PSD)
  • Alexandru Rădulescu (PSD)
Ștefan Alexandru Băișanu este cercetat penal pentru că a fost prins în Bacău la volanul unui autoturism deși avea permisul suspendat, iar Eugen Bejinariu este cercetat în dosarul Microsoft.

Plângere la DNA pentru groapa de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș

0 comentarii
O casă de avocatură din Cluj a depus o plângere penală la DNA împotriva autorităților locale din Suceava, Iași și Bacău, pe care le acuză de mai multe infracțiuni de abuz în serviciu și fals intelectual în ceea ce privește construcția gropii de gunoi de la Pojorâta (jud. Suceava), din Pasul Mestecăniș, se arată într-un document obținut de G4Media.ro.

Proiectul construcției gropii de gunoi de la Pojorâta, în vârf de munte (Pasul Mestecăniș) a început în 2007 și a stârnit numeroase controverse și plângeri din partea localnicilor și a ONG-urilor pentru protecția mediului.

Construcția gropii a fost finanțată în proporție de aproape 100% cu fonduri europene (peste 7,3 milioane de euro) și fost finalizată în 2016.

Plângerea penală a fost depusă la DNA în ianuarie 2018 de casa de avocatură Plopeanu & Ionescu din Cluj-Napoca.

Acuzațiile sunt structurate pe trei mari capitole:
  • folosirea și prezentarea de informații false la Comisia Europeană;
  • avize și acorduri emise fraudulos;
  • refuzul abuziv de îndeplinire a obligației legale de comunicare a unor informații de interes public.

În ceea ce privește folosirea și prezentarea de informații false Comisiei Europene, avocații clujeni îi acuză pe funcționarii Consiliului Județean Suceava de infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Potrivit legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, fapta se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar dacă există consecințe deosebit de grave limitele se majorează cu jumătate, adică de la 3 la 10 ani și jumătate de închisoare.

Concret, funcționarii publici din cadrul Consiliului Județean Suceava sunt acuzați că au folosit și prezentat Comisiei Europene, cu rea-credință, în documentele pentru aprobarea finanțării construcției gropii de gunoi, informații false prin care au ascuns opoziția populației locale, precum și informații false în legătură cu respectarea standardelor de legalitate. Informațiile au fost transmise în ianuarie 2011 Comisiei Europene, iar pe baza lor Executivul de la Bruxelles a aprobat finanțarea cu peste 7,3 milioane de euro a construcției gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș.

În privința avizelor și acordurilor emise fraudulos, casa de avocatură din Cluj acuză o serie de autorități publice de abuz în serviciu și fals intelectual.

Astfel, Direcția de Sănătate Publică Suceava este acuzată că și-a încălcat, cu știință, obligația de verificare corectă a conformității proiectului gropii de gunoi. Potrivit avocaților, fapta constituie abuz în serviciu și a avut drept consecință vătămarea dreptului la protejarea sănătății populației și vătămarea dreptului la un mediu sănătos pentru persoanele care locuiesc sau circulă prin vecinătatea depozitului de deșeuri.

Direcția de Sănătate Publică Suceava mai este acuzată și de comiterea infracțiunii de fals intelectual, după ce a emis avizul sanitar care a stat la baza obținerii autorizației de construcție. Autorii plângerii penale acuză că avizul atestă în mod nereal faptul că groapa de gunoi respectă reglementările legale în materie de protecție a sănătății populației, când, în realitate, acesta încalcă mai multe obligații legale și interdicții exprese.

De abuz în serviciu și fals intelectual este acuzată și Sucursala Regională de Căi Ferate Iași, ai cărei funcționari, spun avocații, și-au încălcat cu bună știință obligația de verificare corectă a conformității proiectului gropii de gunoi cu legislația specifică aplicabilă în materie de circulație și siguranță pe calea ferată. Potrivit acuzațiilor, regionala CFR a emis un aviz favorabil construcției gropii de gunoi de la Pojorâta, în condițiile în care cascada de evacuare a apelor uzate din respectiva groapă în pârâul Putnișoara era amplasată ilegal, în interiorul zonei de protecție a căii ferate.

La rândul său, Agenția pentru Protecția Mediului Bacău a fost și ea acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual de către avocații clujeni. Potrivit sesizării penale, funcționarii instituției și-au încălcat, cu știință, obligația de verificare corectă a conformității proiectului gropii de gunoi cu legislația specifică pentru protecția sănătății populației și a mediului. Concret, responsabilii Agenției de Mediu Bacău au emis un acord de mediu, cu toate că proiectul încălca flagrant obligațiile legale, faptă care, spun autorii plângerii, a avut drept urmare vătămarea dreptului la protejarea sănătății populației și vătămarea dreptului la un mediu sănătos pentru persoanele care locuiesc sau circulă prin vecinătatea acestei gropii de gunoi.

Consiliul Județean Suceava, Direcția de Sănătate Publică Suceava și Regionala CFR Iași mai sunt acuzate de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu și din cauza faptului că au refuzat comunicarea, în baza legii 544/2001, a informațiilor de interes public solicitate de casa de avocatură Plopeanu și Asociații, autoarea plângerii penale.

Specialiștii nemți ne-au implorat să nu sluțim Pasul Mestecăniș cu o groapă de gunoi. Documentul oficial, ignorat complet de Consiliul Județean Suceava

0 comentarii
Două firme nemțești de consultanță, angajate de Ministerul Mediului pentru a studia amplasamentele propuse pentru depozitele de deșeuri din județul Suceava, au demonstrat printr-un studiu complex că Pasul Mestecăniș nu este o zonă potrivită pentru o groapă de gunoi. Motivele principale: distrugerea peisajului, afectarea turismului, poluarea zonei și a pânzei freatice. Documentul a fost ignorat complet de Consiliul Județean Suceava, condus la acea vreme de Gheorghe Flutur.


La 16 decembrie 2010, Consiliul Județean Suceava adoptă Hotărârea nr. 179 privind aprobarea Studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico economici pentru Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Suceava”. Hotărârea este semnată de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, și secretarul județului, Dumitru Pașniciuc.

Studiul de fezabilitate aprobat prin hotărârea CJ a fost întocmit de un consorțiu format din companiile nemțești C&E Consulting and Engineering GmbH și Louis Berger SAS Poyry Environement GmbH. Studiul de fezabilitate a fost realizat în cadrul unui contract mai amplu, finanțat din fonduri europene, intitulat „Asistență tehnică pentru pregătirea a 5 proiecte în sectorul de mediu. EuropeAid/123052/D/SER/RO”. Contractul viza documentația pentru construirea unor depozite de deșeuri în județele Suceava, Botoșani, Vaslui, Olt și Călărași.

Anexa 6.1 din document, intitulată „Raport al studiului geotehnic și evaluarea amplasamentelor pentru locații posibile pentru depozite în județul Suceava”, aduce dezvăluiri importante despre informațiile la care conducerea CJ Suceava a avut acces în anul 2010, la momentul în care a fost aprobat amplasamentul unde între timp s-a construit groapa de gunoi de pe Mestecăniș, cea mai mare aberație construită cu fonduri europene în România.

În document, firma care a întocmit studiul se pronunță clar împotriva construirii unei gropi de gunoi pe amplasamentul propus de Consiliul Județean. Motivele principale: distrugerea peisajului, afectarea turismului, poluarea zonei și a pânzei freatice.

Consultanții nemți se exprimă extrem de clar: 

„Caracterul relevat al zonei muntoase din Suceava pentru turismul din timpul iernii și verii poate crește în viitor. Prin urmare gestionarea unui depozit lângă pasul Mestecăniș poate avea o influență nefavorabilă, deoarece peisajul va fi distrus. De asemenea, se vor polua și zonele înconjurătoare datorită vitezei mari a vântului. Din aceste motive nu putem recomanda construirea și gestionarea unui depozit central în această zonă” - Anexa 6.1, pagina 22
De altfel, pe grila de evaluare amplasamentul de pe Mestecăniș a însumat doar 23,5 puncte din 60 posibile.

Consiliul Județean condus de Gheorghe Flutur a ignorat argumentele consultantului și a continuat demersurile pentru construirea gropii de gunoi în vârful Pasului Mestecăniș. Rezultatul îl știm cu toții: o groapă de gunoi care a sluțit iremediabil unul dintre cele mai frumoase peisaje din țara noastră și care va polua o zonă cu un uriaș potențial turistic.









Ministrul PSD al Educației, Valentin Popa, învins în instanță. Gheorghe Lazăr redevine șef al IȘJ Suceava

0 comentarii


Judecătorii Curții de Apel Suceava au dispus suspendarea ordinului ministrului PSD al Educației, Valentin Popa, prin care colegul lui de partid Gheorghe Lazăr a fost demis de la șefia Inspectoratului Școlar Județean Suceava. Decizia este executorie, cu drept de recurs.

Gheorghe Lazăr se va întoarce pe funcția de șef al IȘJ Suceava până la soluționarea definitivă a acțiunii prin care solicită anularea ordinului 3545/11.04.2018 a ministrului Popa. Numirea lui Lazăr pe funcția de inspector școlar general ar urma să fie făcută prin ordin al ministrului, după comunicarea deciziei instanței.

Surse politice susțin că Gheorghe Lazăr a fost mazilit de ministrul Valentin Popa pentru că ar fi intrat în dizgrația șefului PSD Suceava, Ioan Stan.

Minuta instanței:
Admite cererea de suspendare precizată şi modificată.
Suspendă executarea hotărârii comisiei de contestaţii din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Direcţia Generală Inspecţie şi Control, Direcţia Inspecţie Şcolară şi Evaluare nr. 1070 din 27.03.2018, de menţinere a evaluării emise de comisia de evaluare din cadrul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Suceava cuprinsă în fişa de evaluare, a fişei anuale pentru anul şcolar 2016 – 2017 privind pe reclamant nr.1532 din 2.02.2018, şi a Ordinului nr. 3545/11.04.2018 privind încetarea contractului de management educaţional nr. 10192/19.08.2015, încheiat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi reclamant, şi eliberarea din funcţia de inspector şcolar general a reclamantului, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Executorie. Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare care se depune la Curtea de Apel Suceava.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 9.05.2018.
Document: Hotarâre 68/2018 09.05.2018
 

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online