Dinu ZARĂ

skip to main | skip to sidebar

O nouă victorie împotriva gropii de gunoi Mestecăniș. Recursul procesului pentru anularea transferului terenului a fost strămutat la Curtea de Apel Iași

Publicat marți, ianuarie 15, 2019

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit strămutarea dosarului în care Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local Pojorâta au atacat cu recurs decizia Tribunalului Suceava care a anulat transferul terenului de sub groapa de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș din proprietatea Comunei Pojorâta în cea a Județului Suceava.

„Admite cererea formulată de Danci Alexandru Marius, Danci Elena, Maxim Samuilă Rodica, Samuilă Nicoleta şi Maxim Samuilă Aristide privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 7025/86/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Strămută judecarea cauzei la Curtea de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal. Păstrează actele îndeplinite. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2019”, se arată în minuta publicată pe portalul Curții Supreme.

Cererea de strămutare a fost formulată de localnicii din Valea Putnei, în frunte cu Aristide Samuilă Maxim. Cererea a fost judecată de Curtea Supremă, iar pentru reprezentarea la termenul de la 10 ianuarie Consiliul Județean a plătit 12.000 de lei casei de avocatură Stoica și Asociații, condusă de fostul lider PDL Valeriu Stoica. CJ Suceava va plăti alți 50.000 de lei casei de avocatură pentru reprezentarea la Curtea de Apel Iași.

Tribunalul Suceava a dispus, la 20 iunie 2018, anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta nr. 80/2016 privind transferul terenului aferent gropii de gunoi Mestecăniș din proprietatea Comunei Pojorâta în proprietatea Consiliului Județean Suceava, sentință atacată cu recurs de Consiliul Județean și Primăria Pojorâta.

Între timp, la 28 noiembrie, Tribunalul Suceava a decis suspendarea autorizației de construire a gropii de gunoi Pojorâta până la pronunțarea instanței de fond.

În paralel, pe rolul Tribunalului Suceava a fost deschis un dosar prin care se cere anularea autorizației de construire.

Pe aceeași temă:

Recurs suspendat înainte de a începe în dosarul terenului de sub groapa de gunoi Mestecăniș. Localnicii au cerut strămutarea procesului în alt județ

Publicat luni, decembrie 10, 2018

Astăzi, la Curtea de Apel Suceava a avut loc primul termen din dosarul în care Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local Pojorâta au atacat cu recurs decizia Tribunalului Suceava care a anulat transferul terenului de sub groapa de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș din proprietatea Comunei Pojorâta în cea a Județului Suceava.

Pentru reprezentarea din acest dosar Consiliul Județean Suceava a angajat cu 50.000 de lei casa de avocatură Stoica și Asociații, condusă de fostul lider PDL Valeriu Stoica.

Recursul a fost însă suspendat înainte de a începe.

Localnicii din Valea Putnei, în frunte cu Aristide Samuilă Maxim, au solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiției strămutarea dosarului la o altă instanță din țară. Joi, 6 decembrie, Curtea Supremă a decis suspendarea acțiunii până la o decizie privind strămutarea, decizie care ar putea fi luată la 10 ianuarie 2019.

Astăzi, Completul de recurs al Curții de Apel Suceava a luat act de decizia Curții Supreme și a dispus suspendarea acțiunii până la luarea unei decizii privind eventuala strămutare.

Pe aceeași temă:

Tribunalul Suceava a suspendat autorizația de construire a gropii de gunoi Mestecăniș

Publicat joi, noiembrie 22, 2018

Tribunalul Suceava a dispus, joi, 22 noiembrie 2018, suspendarea autorizației de construire pentru depozitul de deșeuri din vârful Pasului Mestecăniș, până la o decizie a instanței de fond.

Decizia a fost luată într-un dosar în care reclamant a fost localnicul Aristide Samuilă Maxim din Valea Putnei, cel care a obținut deja de două ori anularea hotărârilor prin care Consiliul Local Pojorâta a transmis Consiliului Județean Suceava terenul pe care a fost construită groapa de gunoi.

„Respinge ca nefondate excepţiile tardivităţii plângerii prealabile şi a lipsei de obiect. Admite cererea formulată de reclamantul Maxim Samuilă Aristide. Suspendă executarea parţială a autorizaţiilor de construire nr. 39/03.10.2012 şi nr. 23/19.04.2013, în ceea ce priveşte obiectivul Depozit Ecologic Pojorâta, până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie de drept. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Suceava. Pronunţată în şedinţă publică”, se arată în minuta instanței.

Cele două autorizații de construire atacate erau comune pentru ambele depozitele de deșeuri din județ, de la Pojorâta și Moara. Suspendarea autorizațiilor este parțială, adică doar cu privire la groapa de gunoi de pe Mestecăniș.

Reclamantul poate acum solicita instanței anularea autorizației de construire. Un alt dosar în care o societate de avocatură a cerut anularea autorizației de construire a fost înregistrat pe rolul Tribunalul Cluj.

În paralel, în decembrie începe judecarea apelului în dosarul în care a fost solicitată anularea hotărârii Consiliului Local Pojorâta prin care terenul a fost trecut în proprietatea Consiliului Județean Suceava.

Amânare de o săptămână în procesul gropii de gunoi Mestecăniș. Care sunt cele patru excepții care vor fi discutate la termenul de joi

Publicat marți, noiembrie 20, 2018

Joi, 15 noiembrie 2018, a avut loc un nou termen în procesul în care Aristide Maxim a cerut suspendarea autorizațiilor de construire emise de Consiliul Județean Suceava pentru groapa de gunoi de pe Mestecăniș.

Avocații părților au depus mia multe documente la dosar și în urma discuțiilor judecătorul Cristina Daniela Dănilă a dispus o amânare de o săptămână.

La termenul de joi, 22 noiembrie, vor fi puse în discuție patru excepții ridicate de părți. Este vorba despre execepția taridivității formulării acțiunii, excepția lipsei calității procesuale pasive a consorțiului Bilfinger Baugesellschadt - Concret Construct AG, excepția lipsei de interes a reclamantului și excepția lipsei de obiect invocată de pârâțicare au depus la dosar procesul verbal de recepționare a lucrărilor, susținând că autorizația de construire.

Localnicul Aristide Maxim din Valea Putnei a solicitat suspendarea autorizației de construire a gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș după ce Tribunalul a anulat, pe fond, o hotărâre a Consiliului Local Pojorâta privind transferul către Consiliul Județean Suceava a terenului pe care a fost amenajată groapa.

Pe aceeași temă:

A fost stabilită data recursului în dosarul anulării transferului terenului gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș

Publicat joi, noiembrie 01, 2018

Curtea de Apel Suceava a stabilit data la care va avea loc primul termen al recursului din dosarul 7025/86/2017 în care Tribunalul Suceava a anulat Hotărârea nr. 80/2016 prin care Consiliul Local Pojorâta a transferat Consiliului Județean Suceava un teren de nouă hectare de pășune din vârful Pasului Mestecăniș pe care a fost construită o groapă de gunoi.

Primul termen a fost fixat pentru data de 10 decembrie 2018, la ora 11.00.

Dosarul a fost deschis în septembrie 2017 la solicitarea reclamanților Alexandru Marius Danci, Elena Danci, Aristide Samuilă Maxim, Rodica Samuilă Maxim, Nicoleta Samuilă, Valeriu Moraru, Veronica Moraru și Mirela Stremciuc. Au fost chemați în judecată Consiliul Local al comunei Pojorâta, primarul comunei Pojorâta, Consiliul Județean Suceava și prefectul județului Suceava. Intervenient în cauză a fost introdus președintele Consiliului Județean Suceava.

Reclamanții au solicitat anularea Hotărârea 80/2016 a Consiliului Local Pojorâta privind transferul unei suprafețe de teren de nouă hectare către Consiliul Județean Suceava. Pe fond, la 28 iunie 2018, Tribunalul Suceava a hotărât anularea actului administrativ contestat.

Decizia a fost atacată cu recurs de Consiliul Județean Suceava și de primarul comunei Pojorâta. Între timp, Consiliul Județean Suceava a angajat casa de avocatură Stoica și asociații pentru a reprezenta instituția în acest dosar. Avocații vor fi plătiți cu 50.000 de lei.

Istoria acțiunilor în instanță împotriva gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș a început în urmă cu patru ani. La 7 august 2014 pe rolul Tribunalului Suceava a fost înregistrată o acțiune prin care se solicita anularea Hotărârii nr. 64 din 9 august 2010 a Consiliului Local Pojorâta prin care terenul de nouă hectare a fost dat în administrarea Consiliului Județean Suceava. La 25 iunie 2016, Tribunalul Suceava a respins acțiunea reclamanților. Recursul a fost strămutat la Curtea de Apel Cluj, instanță care la 28 ianuarie 2016 a hotărât anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta.

Profitând de modificarea legislației, la 9 septembrie 2016 Consiliul Local Pojorâta adoptă Hotărârea 80/2016 prin care terenul este transferat de această dată în proprietatea Consiliului Județean Suceava, hotărâre care face obiectul recursului care va avea primul termen la 10 decembrie.

Dubii cu privire la legalitatea și oportunitatea hotărârilor prin care Consiliul Județean cheltuiește 170.000 de lei pe avocați în procesele privind groapa de gunoi Mestecăniș

Publicat miercuri, octombrie 24, 2018

Consiliul Județean Suceava a adoptat recent două hotărâri prin care a alocat 170.000 de lei pentru angajarea unor case de avocatură care să reprezinte instituția în procesele care vizează groapa de gunoi construită fără respectarea legislației în vârful Pasului Mestecăniș.

Există mari dubii cu privire la legalitatea și oportunitatea celor două hotărâri prin care se alocă sume uriașe de bani pentru angajarea unor avocați.În motivare, CJ Suceava a invocat art. I alin. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare: „În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii (..)”.

Or, așa cum se poate observa, actul normativ invocat de CJ pentru a-și justifica cheltuielile din bugetul județului se referă tocmai la măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare. Așadar, interpretarea textului trebuie să fie restrictivă, în sensul reducerii cheltuielilor, nu al creșterii acestora. Consiliul Județean își crește cheltuielile invocând un act normativ care vizează reducerea acestora. Kafka, frate!

Pe de altă parte, conform statului de funcții al instituției, la Consiliul Județean Suceava sunt șapte funcționari publici cu studii juridice superioare. Patru la Compartimentul Contencios administrativ și trei la Compartimentul Avizare, Legalitate și Secretariat.

Până acum, CJ Suceava a fost reprezentat în instanțe tocmai de cei patru juriști specializați în contencios administrativ. Dintr-o dată, se consideră că aceste persoane nu au competențele necesare pentru a reprezenta instituția. Or, în aceste condiții concluzia poate fi aceea că există în fapt o puternică îndoială asupra legalității actelor emise de instituție.

Mai mult, în motivarea hotărârii din octombrie conducerea CJ încearcă să justifice de ce ar fi nevoie de o casă de avocatură. Dar argumentele invocate susțin mai degrabă tocmai cealaltă variantă, aceea ca fix specialiștii instituției să o reprezinte în fața instanței.

Se arată, spre exemplu, că plângerea formulată este însoțită de 300 pagini de documente și, din acest motiv, este necesar studiul realizat de o societate de avocatura plătită cu un onorariu de 120.000 lei. Or, cu excepția raportului tehnic topografic, toate documentele aparțin CJ Suceava. Au fost emise de CJ Suceava, primite de CJ Suceava de la alte instituții sau întocmite de consultanții CJ Suceava. Într-adevăr, numărul documentelor este mare, dar este vorba tocmai de documente aflate deja în posesia CJ Suceava. Este ilogic să afirmi că angajații tăi sunt depășiți de documentele pe care tocmai ei le gestionează și de asta ai avea nevoie de o casă de avocatură.

În cele două dosare pentru care CJ Suceava își angajează avocați sunt contestate tocmai acte administrative emise de instituție. Cu alte cuvinte, Consiliul Județean Suceava nu trebuie să facă nimic altceva decât să explice care sunt motivele pentru care actele administrative pe care le-a adoptat îndeplinesc toate condițiile de legalitate. Prezentarea temeiurilor juridice care au stat la baza adoptării propriilor acte administrative poate fi realizată, în cel mai complet mod, tocmai de funcționarii publici cu studii juridice superioare din cadrul Consiliului Județean Suceava. Nu există nicio rațiune pentru care unul sau mai mulți avocați terți, angajați în acest scop de către Consiliul Județean Suceava, ar putea să găsi explicațiile mai potrivite decât lămuririle pe care le-ar putea oferi angajații Consiliului Județean Suceava.

Pe de altă parte, conform specialiștilor din domeniu, sumele aprobate de Consiliul Județean Suceava sunt efectiv enorme. Nu cred că vreo instanță va aproba cheltuieli de judecată în cuantum de 120.000 de lei. Un astfel de onorariu este mult prea mare pentru România.

Prin urmare, în situația de față, nu se poate identifica niciun fel de problemă juridică care nu ar putea fi soluționată de către personalul de specialitate juridică angajat în cadrul Consiliului Județean Suceava. Din acest motiv, condiția impusă prin dispozițiile art. I alin. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 26/2012 nu este nicidecum îndeplinită. Această constatare atrage caracterul nelegal al celor două hotărâri ale Consiliului Județean Suceava.

O interlepare pe tema legalității celor două hotărâri ale Consiliului Județean Suceava a fost formulată și de USR Suceava.

Pe aceeași temă:

CJ Suceava a prezentat instanței procesul verbal al recepției lucrărilor la groapa de gunoi Mestecăniș și a cerut încetarea acțiunii. Completul a amânat discuțiile și a respins alte două excepții ridicate de pârâți

Publicat vineri, octombrie 19, 2018

Joi, la Tribunalul Suceava, a avut loc un nou termen în procesul în care Aristide Maxim a cerut suspendarea autorizațiilor de construire emise de Consiliul Județean Suceava pentru groapa de gunoi de pe Mestecăniș.

Au fost prezenți reclamantul Aristide Maxim, reprezentat de avocat. Consiliul Județean Suceava și președintele Consiliului Județean Suceava au fost reprezentați de consilier juridici. Avocatul consorțiului Bilfinger Baugesellschadt - Concret Construct AG a întârziat, ajungând în timpul discuțiilor.

În sală s-a aflat, întâmplător sau nu, și fostul senator PSD de Suceava Ovidiu Donțu.

Chiar de la începutul discuțiilor, reprezentatul președintelui CJ Suceava a solicitat o amânare pe motiv că nu i-ar fi fost comunicate întâmpinarea și celelalte documente din dosar. Asta în condițiile în care a depus note de ședință. Solicitarea a stârnit zâmbetul celor prezenți. Cum să crezi că președintele CJ Suceava nu a avut acces la dosarul aflat la Consiliul Județean? Evident, cererea a fost respinsă, iar avocații și-au dat seama că au de-a face cu un judecător care nu e dispus să lungească prea mult procesul.

S-au pus apoi în discuție mai multe excepții ridicate de părți. Prima a vizat cererea de respingere a introducerii ca parte în dosar a președintelui Consiliului Județean Suceava. Cererea a fost respinsă pentru că tocmai președintele CJ Suceava este semnatarul actelor a căror suspendare a fost solicitată. Apoi, s-a discutat o execpție ridicată de consilierul juridic al CJ Suceava privind lipsa calității procesuale a instituției. Și această cerere a fost respinsă de complet, CJ Suceava fiind beneficiar și emitent al documentelor.

A fost pusă în discuție apoi o cerere de încetare a acțiunii pe motivul că zilele trecute a fost semnat procesul verbal de recepție a lucrărilor de la groapa de gunoi Pojorâta, document care a fost atașat de pârâți la dosar. Avocatul reclamantului a solicitat comunicarea a două autorizații de construire despre care nu avea cunoștință, dar care sunt menționate în procesul verbal de recepție a lurărilor.

Completul a dat un nou termen pentru 15 noiembrie, atunci când va fi lămurită chestiunea procesului verbal de recepție a lucrărilor și vor fi puse în discuție și celelate cereri ale părților din dosar.

Localnicul Aristide Maxim din Valea Putnei a solicitat suspendarea autorizației de construire a gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș după ce Tribunalul a anulat, pe fond, o hotărâre a Consiliului Local Pojorâta privind transferul către Consiliul Județean Suceava a terenului pe care a fost amenajată groapa.

Notă: Articol actualizat sâmbătă, 20 octombrie, pentru a corecta informațiile despre reprezentanții părților din proces.

Pe aceeași temă:

Consiliul Județean Suceava cheltuiește o avere ca să-și apere groapa de gunoi construită nelegal în vârful muntelui

Publicat miercuri, octombrie 17, 2018

Consiliul Județean Suceava a aprobat, în ședința de marți, o hotărâre privind alocarea sumei de 120.000 de lei pentru angajarea unei case de avocatură care să reprezinte instituția într-un proces în care se cere anularea actelor care au stat la baza construirii gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș.

Alți 50.000 de lei au fost alocați în august pentru angajarea unei case de avocatură într-un alt proces care vizează anularea hotărârii prin care terenul pe care a fost construită groapa de gunoi a fost transferat de la comuna Pojorâta la Consiliul Județean. Asta în condițiile în care Consiliul Județean are un întreg departament juridic.

Așadar, Consiliul Județean Suceava plătește din banii sucevenilor 170.000 de lei pentru un demers care este contrar exact interesului public major al sucevenilor, așa cum este el definit de lege: „dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”.

O nouă contestație împotriva autorizării gropii de gunoi Moara, depusă la APM Suceava

Publicat vineri, octombrie 12, 2018

Autorizația integrată de mediu pe care APM Suceava se pregătește să o emită pentru depozitul de deșeuri din Moara a fost contestată, vineri, de unul dintre localnici.

Petentul își întemeiază contestația prin faptul că groapa de gunoi nu respectă interdicția stabilită de lege privind distanța minimă de o mie de metri față de zonele locuite.

În plus, în document se atrage atenția că localnicii trebuie deja să suporte deja mirosul și disconfortul produs alte obiective aflate în imediata apropiere: două ferme de porci, o fermă de vaci și o stație de biogaz.

Amintim că împotriva autorizației integrate de mediu s-a pronunțat și o societate civilă de avocatură. Documentul poate fi consultat aici.

Am atașat mai jos observațiile depuse de societatea de avocatură. Documentul poate fi descărcat de aici.

Pe aceeași temă:

Topul siteurilor de știri din Suceava în luna septembrie

Publicat joi, octombrie 11, 2018

Topul siteurilor de știri din Suceava în luna septembrie 2018 în funcție după numărul total al vizitatorilor unici. Sunt incluse siteurile care își fac publice cifrele de trafic.

Septembrie 2018	Vizitatori Unici
monitorulsv.ro	430.181
stiridinbucovina.ro	98.662
suceavanews.ro	86.026
stirisuceava.net	61.469
cronicadefalticeni.ro	58.424
informatiata.ro	51.169
newsbucovina.ro	47.963
svnews.ro	35.459

Contestație față de autorizarea nelegală a gropii de gunoi de la Moara: „Cine se gândește, totuși, la oameni?”

Publicat miercuri, octombrie 10, 2018

Agenția pentru Protecția Mediului Suceava a fost notificată oficial cu privire la o serie întreagă de nereguli constatate în procedura de autorizare a gropii de gunoi de la Moara. La începutul lunii, APM Suceava a comunicat că a decis să emită autorizație integrată de mediu pentru depozitul de deșeuri de la Moara. Conform anunțului, decizia se află în procedură de consultare publică timp de 30 de zile, ulterior urmând să fie emisă autorizația finală.

Observațiile, sugestiile și propunerile publicului pot fi depuse în scris, sub semnătură și cu datele de identificare, de luni până vineri, între orele 9.00 - 14.00, la sediul APM Suceava din strada Bistriței, nr. 1A, telefon 0230514056, fax 0230514059, email office@apmsv.anmp.ro, în termen de 30 de zile de la publicarea anunțului, adică până la 2 noiembrie 2018. După această dată decizia rămâne definitivă. Autorizația integrată de mediu poate fi consultată aici.

Am atașat mai jos, în format text și facsimil, observațiile depuse de Societatea Civilă Profesională de Avocați „Plopeanu & Ionescu”. Documentul poate fi descărcat de aici.

Dincolo de datele tehnice invocate în document cu privire la condițiile și interdicțiile legale ignorate de autorități, mi-a atras atenția acest fragment:

Cine se gândește, totuși, la oameni? Unde sunt ei în toată această dezbatere?

A vorbi despre distanțe înseamnă a vorbi despre oameni.

Despre oamenii care trăiesc acolo încă dinainte de a se naște ideea depozitului, despre oamenii care au acolo o viață și o familie, despre oamenii care au ghinionul să se afle fie peste fie sub 1.000 m de corpul depozitului.

Despre acei 416 oameni care au spus în 2009 autorităților că depozitul va fi prea aproape de ei și li s-a răspuns, ceremonial, că totul e în regulă, că depozitul se află la peste 1.000 m de zonele locuite. Despre acei 416 oameni care au avut dreptate. Despre acei oameni uitați de beneficiar atunci când acesta a comunicat Comisiei Europene că „nu s-a înregistrat nicio reacție negativă din partea populației din Moara”.

Despre oameni care acum trăiesc. Despre oamenii a căror viață poate fi scurtată de pulberile și hidrogenul sulfurat ce va pluti în aer.

Despre oameni.

APM Suceava a decis să autorizeze groapa de gunoi de la Moara, în ciuda multiplelor ilegalități semnalate. Documentul poate fi contestat până pe 2 noiembrie

Publicat joi, octombrie 04, 2018

Consiliul Județean Suceava a anunțat astăzi, joi, 4 octombrie 2018, că Agenția pentru Protecția Mediului Suceava a decis emiterea Autorizației integrate de mediu pentru groapa de gunoi de la Moara.

Autorizația integrată de mediu este atașată la finalul acestui articol sau poate fi consultată pe pagina de internet a APM Suceava.

Observațiile, sugestiile și propunerile publicului pot fi depuse în scris, sub semnătură și cu datele de identificare, de luni până vineri, între orele 9.00 - 14.00, la sediul APM Suceava din strada Bistriței, nr. 1A, telefon 0230514056, fax 0230514059, email office@apmsv.anmp.ro, în termen de 30 de zile de la publicarea anunțului, adică până la 2 noiembrie 2018. După această dată decizia rămâne definitivă.

APM Suceava a decis emiterea autorizației integrată de mediu în ciuda faptului că groapa de gunoi nu respectă condițiile și interdicțiile impuse de legislația națională și europeană. Groapa de gunoi a fost construită la mai puțin de o mie de metri de zonele locuite, încălcând prevederi exprese ale legislației.

Luna trecută am dezvăluit că în depozitul de la Moara gunoiul va fi stivuit până la 45 de metri deasupra solului, adică muntele de gunoi va fi mai înalt decât orice bloc turn din Suceava. În aceste condiții, faptul că nu a fost respectată spațiul minim de protecție față de zonele locuite va avea un impact negativ asupra populației din zonă.

Pe aceeași temă:

FOTO VIDEO Ce secrete ascunde Consiliul Județean Suceava și de ce a făcut pe ascuns recepția lucrărilor la groapa de gunoi Mestecăniș?

Publicat miercuri, octombrie 03, 2018

Groapa de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș este fără îndoială cea mai aberantă investiție din fonduri europene făcută în România. E la mintea cocoșului că o groapă de gunoi nu are ce să caute în vârful muntelui, în mijlocul unui peisaj minunat, lângă unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montante din țară, într-o zonă cu uriaș potențial turistic, în imediata apropiere a locuințelor sătenilor din Valea Putnei și Mestecăniș.

Dar groapa de gunoi sfidează nu doar logica, ci și legislația. Despre aberația din Pasul Mestecăniș am tot publicat diverse articole încă din 2013. În ciuda opoziției localnicilor și proceselor pierdute pe bandă rulantă, Consiliul Județean Suceava, indiferent de culoarea politică, insistă să transforme Mestecănișul în groapă de gunoi.

Deși a pierdut procese tocmai din cauză că nu informat și consultat populația cu privire la această investiție, Consiliul Județean continuă să facă lucrurile departe de ochii publicului, presei și organizațiilor de profil.

În loc să transparentizeze, Consiliul Județean încearcă să ascundă totul de ochii lumii.

Gheorghe Sologiuc, activist de mediu și consilier local independent al municipiului Câmpulung Moldovenesc, privește de după gard spre locul unde comisia semnează recepția lucrărilor de la groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș.

Zilele trecute, în mare secret a avut loc vizita în teren pentru recepționarea lucrărilor de la așa-zisul depozit ecologic de deșeuri. Localnicii care au aflat în ultima clipă și au cerut să asiste la demers au fost ținuți la poartă. După gard, comisia a semnat recepția lucrărilor în ciuda nenumăratelor nerespectări ale legislației.

Ghinion! Informațiile nu vor rămâne după gard.

Am obținut și voi continua să public începând de mâine informații și documente devastatoare cu privire la încălcarea sistematică a legislației în toate demersurile privind gropile de gunoi din Suceava.

Pe aceeași temă:

Foto: Sofia Chiriță

Cât costă votul PSD Suceava în CEx-ul de mâine? Ce a negociat Ioan Stan și cum baleiază între Dragnea și Stănescu

Publicat joi, septembrie 20, 2018

Liviu Dragnea pare să aibă zilele numărate la conducerea Partidului Social Democrat. Vineri la amiază are loc o ședință a Comitetului Executiv Național al partidului în care va fi discutată scrisoarea semnată de vicepreședinții Paul Stănescu, Gabriela Firea și Adrian Țuțuianu prin care se cere demisia președintelui PSD.

În presa națională au apărut deja tot felul de supoziții cu privire la tabăra în care se află președinții filialelor din țară. Filiala PSD Suceava, condusă de senatorul Ioan Stan, baleiază, în funcție de sursă și oră, ba printre susținătorii lui Dragnea, ba în tabăra puciștilor.

Ioan Stan a refuzat să explice cum se va poziționa în conflictul din partid. În plus, a anunțat că nici nu va participa la ședința de mâine, iar filiala va fi reprezentată de Virginel Iordache. „Noi mergem pe ideea unității în partid, pentru stabilitate şi continuarea programului de guvernare”, a declarat Stan pentru presa locală.

De ce se codește Ioan Stan să se poziționeze într-una dintre cele două tabere?

Stan se află într-o situație dificilă, care îi poate pune punct carierei politice. În cazul în care se va poziționa în tabăra pierzătoare, funcția de președinte al filialei județene nu mai este deloc o certitudine. În județ sunt deja zvonuri despre pesediști care tare ar vrea să îi ia locul liderului de la Fălticeni. Iar alegerile interne programate la 29 septembrie par acum foarte îndepărate.

Până acum, Stan a pozat într-un susținător fidel al lui Liviu Dragnea. Pentru el a tot pregătit ședințe ferite de ochii lumii, la Sucevița, în momentele în care lui Dragnea îi ardea buza.

Stan l-a sprijinit public pe Dragnea când a nominalizat-o pentru funcția de premier, fără să consulte partidul, pe Sevil Shhaideh. L-a sprijinit public și când l-a demis prin moțiune de cenzură pe Sorin Grindeanu.

La fel și în cazul premierului Mihai Tudose. La 11 ianuarie 2018, cu patru zile înainte să-l execute pe Tudose, Dragnea a venit la Sucevița și și-a renegociat susținerea filialei. Prețul plătit de Dragnea avea să se vadă peste câteva zile: nominalizarea gafeurului Valentin Popa la Educație.

Și Popa, la rândul lui, i-a tot cules scamele lui Dragnea. De tristă amintire este momentul în care președintele PSD a fost condamnat pe fond la închisoare cu executare, iar pesedistul Valentin Popa a trimis un comunicat de presă în care spunea că Dragnea e nevinovat.

Ce a negociat Ioan Stan?

Sătul de gafele repetate ale lui Popa, Dragnea s-a cam supărat pe Stan. Ba mai mult, Valentin Popa se află în capul listei miniștrilor care vor fi dați afară din Guvern la prima remaniere.

Dragnea nici măcar n-a mai ajuns pe la Suceava. În schimb, Ioan Stan a fost vizitat chiar luna trecută de vicepremierul Paul Stănescu, liderul răzvătiților din PSD. Ministru al Dezvoltării Regionale, Stănescu controlează robinetul fondurilor care ajung în județe, important stimulent în cadrul negocierilor pentru conducerea partidului.

Totuși, gruparea care i se împotrivește lui Dragnea n-ar prea fi de acord cu menținea lui Popa în Guvern, acuzând numeroasele scandaluri în care a fost implicat: finanțarea universităților în funcție de poziția rectorilor față de numirea lui în funcție, proiectul de reeducare a părinților, eșecul manualelor unice etc.

De cealaltă parte, în schimbul susținerii în CEx, Dragnea pare să fie dispus să-l mențină în funcție în ciuda costurilor de imagine pe care le aduc gafele permanente ale lui Popa.

Chiar dacă supraviețuiește CEx-ului de mâine, Dragnea iese extrem de slăbit din toată această tevatură. Așa cum spuneam, zilele lui la șefia PSD sunt numărate.

PSD Suceava și Ioan Stan au acum de ales între o posibilă înfrângere cu tabăra răzvrătiților sau o victorie de moment alături de Dragnea, dar care va genera o inevitabilă marginalizare în scurt timp în partid.

Detaliul ținut strict secret de CJ Suceava: Munte de gunoi mai înalt decât blocurile turn, la depozitul din Moara

Publicat marți, septembrie 11, 2018

Am descoperit cel mai bine secret păstrat de Consiliul Județean Suceava: muntele de gunoi din depozitul de la Moara va depăși în înălțime cele mai înalte blocuri turn din Suceava.

Deși a fost recepționată din 2016, iar Consiliul Județean Suceava a solicitat autorizarea încă din iunie 2017, groapa de gunoi din Moara încă nu a primit autorizația integrată de mediu din partea Agenției pentru Protecția Mediului Suceava.

Motivul este cât se poate de simplu: depozitul de deșeuri nu respectă interdicția de a fi amplasat la o distanță de cel puțin 1.000 de metri de zonele locuite. Groapa se află la 770 de metri de Vornicenii Mici și la 890 de metri de Vornicenii Mari. Încercând să păcălească autoritățile de mediu, Consiliul Județean Suceava a transmis în mai 2018 o variantă revizuită a fișei de solicitare în care include distanțe false, măsurate din mijlocul gropii de gunoi, deși Directiva UE stabilește clar că distanțele sunt calculate de la gardul obiectivului.
Zona de protecție impusă de legislație are o importanță vitală pentru siguranța și sănătatea persoanelor care locuiesc în apropierea gropii de gunoi.

Asta mai ales în condițiile în care am descoperit că gunoiul depozitat la Moara va ajunge la o înălțime de 45 de metri deasupra solului. Mai exact, muntele de gunoi de la Moara va fi mai înalt decât toate blocurile turn din Suceava.

Informația se regăsește în Acordul de mediu nr. 9/12.10.2009 emis de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Bacău. Acest detaliu a fost ținut strict secret de autorități, care tot vorbeau despre groapa de gunoi ca despre un așa-zis depozit ecologic de deșeuri nepoluant.

Când muntele de gunoi ajunge la 45 de metri înălțime, distanța minimă de protecție a zonelor locuite chiar nu este un moft!

Fragment din Acordul de mediu nr. 9/12.10.2009 emis de ARPM Bacău:

Facsimil cu prima pagină din Acordul de mediu nr. 9/12.10.2009 emis de ARPM Bacău:

Aici va apărea un munte de gunoi cu înălțimea de 45 de metri, mai înalt decât toate blocurile turn din Suceava:

Amplasametul pentru groapa de gunoi a fost ales în 2007, atunci când președinte al Consiliului Județean Suceava era Gavril Mârza (PSD). Documentația cu informații false prin care a fost obținută finanțarea din fonduri comunitare a fost înaintată Comisiei Europene în 2011, pe vremea lui Gheorghe Flutur (PDL). Contractul au fost semnat în 2013 de președintele de atunci al CJ Suceava, Ioan Cătălin Nechifor (PSD).

Pe aceeași temă:

Abonați-vă la: Postări (Atom)

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online