skip to main | skip to sidebar

Cei trei factori care au determinat succesul aproape ireal al autostrăzii de un metru

0 comentarii


Despre primul metru de autostradă din Moldova și protestul de 15 minute de pe 15 martie știe deja toată țara. Inițiativa s-a viralizat exploziv din primul moment. Succesul i-a luat, cred, prin suprindere și pe inițiatori. Unii spun că este inexplicabil modul în care atât de multă lume s-a solidarizat cu acest demers. Lucrurile sunt însă simple. Succesul a fost dat de trei factori determinanți.

1. Nevoia reală de autostrăzi. România chiar are nevoie de autostrăzi. Iar Moldova cu atât mai mult. Acest colț de țară a fost abandonat de toate guvernările de după '89. Avem cele mai mici salarii din țară, cel mai mic nivel de trai, cel mai redus acces la utilități, cele mai multe persoane aflate în pragul sărăciei, cei mai mulți copii cu părinții plecați la muncă în străinătate. Suntem pe ultimul loc la toți indicatorii. Nu avem niciun metru de autostradă și nici perspective nu sunt. Fără autostrăzi decalajul economic dintre regiunile României nu se va reduce prea curând.

2. Ideea originală. Construirea unei platforme betonate care reprezintă simbolic o secțiune de un metru a unei autostrăzi este o idee complet originală. Faptul că o persoană privată a construit „primul metru de autostradă din Moldova” ridiculizează autoritățile, iar asta îi face pe români să se simtă oarecum răzbunați.

3. Neimplicarea politică. Cel mai important factor este tocmai acela că inițiatorul nu are nicio implicare politică. Dacă demersul i-ar fi aparținut unui politician ar fi fost sortit eșecului. Oamenii au rezonat cu acest demers tocmai pentru că vine din partea unei persoane fără vreun parti-pris politic cunoscut. Oricât ar fi fost de bună ideea, oricât ar fi fost de bine promovată, inițiativa ar fi fost privită doar ca o metodă de campanie electorală dacă ar fi venit din partea unei persoane implicată politic.

Nevoia reală de autostrăzi, ideea complet originală și inițiativa apolitică au făcut ca această inițiativă să se viralizeze cu o asemenea viteză. În această solidarizare fără precedent poate fi citită toată frustrarea unui întreg popor față de o clasă politică care l-a dezamăgit și care urmărește o cu totul altă agendă decât cea a cetățeanului.

Ce s-a întâmplat la primul termen al procesului pentru desființarea Gropii de gunoi Mestecăniș: avocații CJ Suceava au suferit prima înfrângere

0 comentarii


Joi, la Tribunalul Cluj, a avut loc primul termen în dosarul în care Societatea Civilă de Avocați Plopeanu & Ionescu a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta nr. 69/2009 privind aprobarea PUZ-ului pentru Groapa de gunoi Mestecăniș, anularea Autorizației de construire nr. 39/2012 emisă de Consiliul Județean Suceava și desființarea gropii de gunoi ca urmare a anulării autorizației de construire.

Pe scurt, avocații Consiliului Județean Suceava au vrut să împartă vina cerând introducerea în cauză a mai multor instituții și au invocat că Societatea de Avocatură și localnicul Aristide Maxim nu ar avea interes în cauză. Totodată, CJ Suceava a cerut chemarea în garanție a consultantului care a întocmit documentația, firma urmând să fie obligată să despăgubească administrația județeană în cazul în care pierde procesul. Instanța a respins unele cereri și a rămas în pronunțare pe celelalte. 
Dosarul a fost repartizat spre judecare unui complet din cadrul Secţiei mixte de contencios administrativ, conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Cluj.

În deschiderea ședinței, completul a constatat că este competent material și teritorial să judece acțiunea. Completul a respins excepția formulată de CJ Suceava, reprezentat de Societatea de avocatură Stoica & Asociații, prin care s-a solicitat transmiterea cauzei spre judecare Curții de Apel pe motiv ca acțiunea privește acte administrative care au ca obiect fonduri europene nerambursabile. Față de această excepție, reclamantul a arătat ca obiectul cererii il reprezinta legalitatea actelor administrative așa cum au fost adoptate de Consiliul Local Pojorâta și Consiliul Județean Suceava, sursa de finanțare a proiectelor reprezentând o chestiune distinctă. 

Apoi, instanța a dat cuvântul pârâților pentru a-și susține cererile de introducere în cauză a unor terți. Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local Pojorâta au solicitat introducerea în cauză a următoarelor autorități sau persoane juridice de drept privat:
  1. Prefectul județului Suceava;
  2. Inspectoratul de Stat în Construcții; 
  3. Direcția de Sănătate Publică Suceava; 
  4. Administrația Națională Apele Române; 
  5. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere; 
  6. Sucursala Regională de Căi Ferate Iași 
  7. SC Iprochim SA - compania care a întocmit raportul care a stat la baza emiterii acordului de mediu;
  8. EPC Consultanță de mediu - consultantul care a întocmit un raport care a stat la baza aprobării HCJ nr. 54/2008 privind MasterPlanul privind deșeurile în județul Suceava. 
Față de această solicitare, reclamantul s-a opus arătând că nu sunt îndeplinite condițiile legale. Reclamantul a explicat că, în esență, introducerea în cauză se dispune atunci când raportul dedus judecatii o cere, or, în prezenta cauză actele administrative a caror anulare se cere au fost emise de pârâti, fără a fi necesară introducerea terților. Instanța a respins cererea pârâților CJ Suceava și CL Pojorâta și a arătat că introducerea în cauza a terților nu este necesară.

Instanța a dat apoi cuvântul pârâților în susținerea excepțiilor de inadmisibilitate invocate.

Avocații Consiliului Județean au susținut că o societate de avocatura nu poate sta în justiție în nume propriu, fără a asista o persoană, întrucât nu ar avea acest drept conform Statutului profesiei de avocați, care prevede că societățile de avocatură pot sta în justiție în litigii privind exercitarea profesiei. Pârâții au mai susținut că o societate de avocatură cu sediul în Cluj nu are interes în susținerea acestei acțiuni, dar și faptul că plângerea prealabilă nu a fost introdusă în termen.

Față de aceste excepții, Societatea Civilă de Avocați Plopeanu & Ionescu a arătat că o societate de avocatură are dreptul de a sta în justiție conform art. 56, alin. 2, din Codul de Procedură Civilă, text care arată că o societate fără personalitate juridică are dreptul de a sta în justiție fără nicio limitare, Statutul profesiei de avocat neputând aduce o excepție acestei reguli, întrucât, potrivit legii de punere în aplicare a Codului de Procedură Civilă orice dispoziții contrare au fost abrogate. Totodată, Societatea Civiliă de Avocați Plopeanu & Ionescu a mai arătat că nu are doar dreptul, ci și obligația constituțională prevăzută de art. 35 alin. 3 din Constituție, text care prevede obligația tuturor persoanelor de a proteja mediul, de a formula acțiune în justiție, interesul protejat fiind interesul public și nu interesul privat al reclamantului. În esență, protecția mediului este definita, în art. 1 din OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, ca fiind o chestiune de interes public major. În plus, reclamantul a arătat că în privința depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș interesul public este mai mult decât evident dacă se ține cont de faptul că, pe lângă localnici, drumul european E58 se află, în punctul cel mai apropiat, la nici 50 de metri de depozit și este tranzitat anual de aproximativ 2,5 milioane de persoane. Pe de altă parte, reclamantul a arătat că plângerea prealabilă a fost introdusă în termenul de șase luni prevăzut de lege.

În privința acestor excepții, instanța a amânat pronunțarea pentru 7 februarie 2019.

La primul termen, instanța a mai pus în discuție și admisibilitatea în prinicipiu a cererii de intervenție a localnicului Aristide Maxim Samoila, reclamantul susținând admisibilitatea acesteia. Avocații CJ Suceava s-au opus susținând că Aristide Maxim nu ar avea interes în cauză și că cererea sa nu privește aceiași pârâți pe motiv că în cererea de intervenție principală intervenientul a solicitat doar anularea autorizației de construire, fără a avea în vedere și anularea PUZ-ului. În privința cererii de intervenție instanța a amânat pronunțarea tot pentru 7 februarie.

În final, instanța a pus în discuție cererea de chemare în garanție formulată de CJ Suceava față de EPC Consultanță de mediu, instanța dispunând amânarea discuției după momentul pronunțării asupra excepțiilor de inadmisibilitate.

O nouă victorie împotriva gropii de gunoi Mestecăniș. Recursul procesului pentru anularea transferului terenului a fost strămutat la Curtea de Apel Iași

0 comentarii


Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit strămutarea dosarului în care Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local Pojorâta au atacat cu recurs decizia Tribunalului Suceava care a anulat transferul terenului de sub groapa de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș din proprietatea Comunei Pojorâta în cea a Județului Suceava.

„Admite cererea formulată de Danci Alexandru Marius, Danci Elena, Maxim Samuilă Rodica, Samuilă Nicoleta şi Maxim Samuilă Aristide privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 7025/86/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Strămută judecarea cauzei la Curtea de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal. Păstrează actele îndeplinite. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2019”, se arată în minuta publicată pe portalul Curții Supreme.

Cererea de strămutare a fost formulată de localnicii din Valea Putnei, în frunte cu Aristide Samuilă Maxim. Cererea a fost judecată de Curtea Supremă, iar pentru reprezentarea la termenul de la 10 ianuarie Consiliul Județean a plătit 12.000 de lei casei de avocatură Stoica și Asociații, condusă de fostul lider PDL Valeriu Stoica. CJ Suceava va plăti alți 50.000 de lei casei de avocatură pentru reprezentarea la Curtea de Apel Iași.

Tribunalul Suceava a dispus, la 20 iunie 2018, anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta nr. 80/2016 privind transferul terenului aferent gropii de gunoi Mestecăniș din proprietatea Comunei Pojorâta în proprietatea Consiliului Județean Suceava, sentință atacată cu recurs de Consiliul Județean și Primăria Pojorâta.

Între timp, la 28 noiembrie, Tribunalul Suceava a decis suspendarea autorizației de construire a gropii de gunoi Pojorâta până la pronunțarea instanței de fond.

În paralel, pe rolul Tribunalului Suceava a fost deschis un dosar prin care se cere anularea autorizației de construire.

Pe aceeași temă:

Recurs suspendat înainte de a începe în dosarul terenului de sub groapa de gunoi Mestecăniș. Localnicii au cerut strămutarea procesului în alt județ

0 comentarii


Astăzi, la Curtea de Apel Suceava a avut loc primul termen din dosarul în care Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local Pojorâta au atacat cu recurs decizia Tribunalului Suceava care a anulat transferul terenului de sub groapa de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș din proprietatea Comunei Pojorâta în cea a Județului Suceava.

Pentru reprezentarea din acest dosar Consiliul Județean Suceava a angajat cu 50.000 de lei casa de avocatură Stoica și Asociații, condusă de fostul lider PDL Valeriu Stoica.

Recursul a fost însă suspendat înainte de a începe.

Localnicii din Valea Putnei, în frunte cu Aristide Samuilă Maxim, au solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiției strămutarea dosarului la o altă instanță din țară. Joi, 6 decembrie, Curtea Supremă a decis suspendarea acțiunii până la o decizie privind strămutarea, decizie care ar putea fi luată la 10 ianuarie 2019.

Astăzi, Completul de recurs al Curții de Apel Suceava a luat act de decizia Curții Supreme și a dispus suspendarea acțiunii până la luarea unei decizii privind eventuala strămutare.

Pe aceeași temă:

Tribunalul Suceava a suspendat autorizația de construire a gropii de gunoi Mestecăniș

0 comentarii
Tribunalul Suceava a dispus, joi, 22 noiembrie 2018, suspendarea autorizației de construire pentru depozitul de deșeuri din vârful Pasului Mestecăniș, până la o decizie a instanței de fond.

Decizia a fost luată într-un dosar în care reclamant a fost localnicul Aristide Samuilă Maxim din Valea Putnei, cel care a obținut deja de două ori anularea hotărârilor prin care Consiliul Local Pojorâta a transmis Consiliului Județean Suceava terenul pe care a fost construită groapa de gunoi.

„Respinge ca nefondate excepţiile tardivităţii plângerii prealabile şi a lipsei de obiect. Admite cererea formulată de reclamantul Maxim Samuilă Aristide. Suspendă executarea parţială a autorizaţiilor de construire nr. 39/03.10.2012 şi nr. 23/19.04.2013, în ceea ce priveşte obiectivul Depozit Ecologic Pojorâta, până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie de drept. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Suceava. Pronunţată în şedinţă publică”, se arată în minuta instanței.

Cele două autorizații de construire atacate erau comune pentru ambele depozitele de deșeuri din județ, de la Pojorâta și Moara. Suspendarea autorizațiilor este parțială, adică doar cu privire la groapa de gunoi de pe Mestecăniș.

Reclamantul poate acum solicita instanței anularea autorizației de construire. Un alt dosar în care o societate de avocatură a cerut anularea autorizației de construire a fost înregistrat pe rolul Tribunalul Cluj.

În paralel, în decembrie începe judecarea apelului în dosarul în care a fost solicitată anularea hotărârii Consiliului Local Pojorâta prin care terenul a fost trecut în proprietatea Consiliului Județean Suceava.

Amânare de o săptămână în procesul gropii de gunoi Mestecăniș. Care sunt cele patru excepții care vor fi discutate la termenul de joi

0 comentarii


Joi, 15 noiembrie 2018, a avut loc un nou termen în procesul în care Aristide Maxim a cerut suspendarea autorizațiilor de construire emise de Consiliul Județean Suceava pentru groapa de gunoi de pe Mestecăniș.

Avocații părților au depus mia multe documente la dosar și în urma discuțiilor judecătorul Cristina Daniela Dănilă a dispus o amânare de o săptămână.

La termenul de joi, 22 noiembrie, vor fi puse în discuție patru excepții ridicate de părți. Este vorba despre execepția taridivității formulării acțiunii, excepția lipsei calității procesuale pasive a consorțiului Bilfinger Baugesellschadt - Concret Construct AG, excepția lipsei de interes a reclamantului și excepția lipsei de obiect invocată de pârâțicare au depus la dosar procesul verbal de recepționare a lucrărilor, susținând că autorizația de construire.

Localnicul Aristide Maxim din Valea Putnei a solicitat suspendarea autorizației de construire a gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș după ce Tribunalul a anulat, pe fond, o hotărâre a Consiliului Local Pojorâta privind transferul către Consiliul Județean Suceava a terenului pe care a fost amenajată groapa.

Pe aceeași temă:

A fost stabilită data recursului în dosarul anulării transferului terenului gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș

0 comentarii


Curtea de Apel Suceava a stabilit data la care va avea loc primul termen al recursului din dosarul 7025/86/2017 în care Tribunalul Suceava a anulat Hotărârea nr. 80/2016 prin care Consiliul Local Pojorâta a transferat Consiliului Județean Suceava un teren de nouă hectare de pășune din vârful Pasului Mestecăniș pe care a fost construită o groapă de gunoi.

Primul termen a fost fixat pentru data de 10 decembrie 2018, la ora 11.00.

Dosarul a fost deschis în septembrie 2017 la solicitarea reclamanților Alexandru Marius Danci, Elena Danci, Aristide Samuilă Maxim, Rodica Samuilă Maxim, Nicoleta Samuilă, Valeriu Moraru, Veronica Moraru și Mirela Stremciuc. Au fost chemați în judecată Consiliul Local al comunei Pojorâta, primarul comunei Pojorâta, Consiliul Județean Suceava și prefectul județului Suceava. Intervenient în cauză a fost introdus președintele Consiliului Județean Suceava.

Reclamanții au solicitat anularea Hotărârea 80/2016 a Consiliului Local Pojorâta privind transferul unei suprafețe de teren de nouă hectare către Consiliul Județean Suceava. Pe fond, la 28 iunie 2018, Tribunalul Suceava a hotărât anularea actului administrativ contestat.

Decizia a fost atacată cu recurs de Consiliul Județean Suceava și de primarul comunei Pojorâta. Între timp, Consiliul Județean Suceava a angajat casa de avocatură Stoica și asociații pentru a reprezenta instituția în acest dosar. Avocații vor fi plătiți cu 50.000 de lei.

Istoria acțiunilor în instanță împotriva gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș a început în urmă cu patru ani. La 7 august 2014 pe rolul Tribunalului Suceava a fost înregistrată o acțiune prin care se solicita anularea Hotărârii nr. 64 din 9 august 2010 a Consiliului Local Pojorâta prin care terenul de nouă hectare a fost dat în administrarea Consiliului Județean Suceava. La 25 iunie 2016, Tribunalul Suceava a respins acțiunea reclamanților. Recursul a fost strămutat la Curtea de Apel Cluj, instanță care la 28 ianuarie 2016 a hotărât anularea Hotărârii Consiliului Local Pojorâta.

Profitând de modificarea legislației, la 9 septembrie 2016 Consiliul Local Pojorâta adoptă Hotărârea 80/2016 prin care terenul este transferat de această dată în proprietatea Consiliului Județean Suceava, hotărâre care face obiectul recursului care va avea primul termen la 10 decembrie.

Dubii cu privire la legalitatea și oportunitatea hotărârilor prin care Consiliul Județean cheltuiește 170.000 de lei pe avocați în procesele privind groapa de gunoi Mestecăniș

0 comentarii


Consiliul Județean Suceava a adoptat recent două hotărâri prin care a alocat 170.000 de lei pentru angajarea unor case de avocatură care să reprezinte instituția în procesele care vizează groapa de gunoi construită fără respectarea legislației în vârful Pasului Mestecăniș. 

Există mari dubii cu privire la legalitatea și oportunitatea celor două hotărâri prin care se alocă sume uriașe de bani pentru angajarea unor avocați.În motivare, CJ Suceava a invocat art. I alin. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare: „În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii (..)”.

Or, așa cum se poate observa, actul normativ invocat de CJ pentru a-și justifica cheltuielile din bugetul județului se referă tocmai la măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare. Așadar, interpretarea textului trebuie să fie restrictivă, în sensul reducerii cheltuielilor, nu al creșterii acestora. Consiliul Județean își crește cheltuielile invocând un act normativ care vizează reducerea acestora. Kafka, frate!

Pe de altă parte, conform statului de funcții al instituției, la Consiliul Județean Suceava sunt șapte funcționari publici cu studii juridice superioare. Patru la Compartimentul Contencios administrativ și trei la Compartimentul Avizare, Legalitate și Secretariat.

Până acum, CJ Suceava a fost reprezentat în instanțe tocmai de cei patru juriști specializați în contencios administrativ. Dintr-o dată, se consideră că aceste persoane nu au competențele necesare pentru a reprezenta instituția. Or, în aceste condiții concluzia poate fi aceea că există în fapt o puternică îndoială asupra legalității actelor emise de instituție.

Mai mult, în motivarea hotărârii din octombrie conducerea CJ încearcă să justifice de ce ar fi nevoie de o casă de avocatură. Dar argumentele invocate susțin mai degrabă tocmai cealaltă variantă, aceea ca fix specialiștii instituției să o reprezinte în fața instanței.

Se arată, spre exemplu, că plângerea formulată este însoțită de 300 pagini de documente și, din acest motiv, este necesar studiul realizat de o societate de avocatura plătită cu un onorariu de 120.000 lei. Or, cu excepția raportului tehnic topografic, toate documentele aparțin CJ Suceava. Au fost emise de CJ Suceava, primite de CJ Suceava de la alte instituții sau întocmite de consultanții CJ Suceava. Într-adevăr, numărul documentelor este mare, dar este vorba tocmai de documente aflate deja în posesia CJ Suceava. Este ilogic să afirmi că angajații tăi sunt depășiți de documentele pe care tocmai ei le gestionează și de asta ai avea nevoie de o casă de avocatură.

În cele două dosare pentru care CJ Suceava își angajează avocați sunt contestate tocmai acte administrative emise de instituție. Cu alte cuvinte, Consiliul Județean Suceava nu trebuie să facă nimic altceva decât să explice care sunt motivele pentru care actele administrative pe care le-a adoptat îndeplinesc toate condițiile de legalitate. Prezentarea temeiurilor juridice care au stat la baza adoptării propriilor acte administrative poate fi realizată, în cel mai complet mod, tocmai de funcționarii publici cu studii juridice superioare din cadrul Consiliului Județean Suceava. Nu există nicio rațiune pentru care unul sau mai mulți avocați terți, angajați în acest scop de către Consiliul Județean Suceava, ar putea să găsi explicațiile mai potrivite decât lămuririle pe care le-ar putea oferi angajații Consiliului Județean Suceava.

Pe de altă parte, conform specialiștilor din domeniu, sumele aprobate de Consiliul Județean Suceava sunt efectiv enorme. Nu cred că vreo instanță va aproba cheltuieli de judecată în cuantum de 120.000 de lei. Un astfel de onorariu este mult prea mare pentru România.

Prin urmare, în situația de față, nu se poate identifica niciun fel de problemă juridică care nu ar putea fi soluționată de către personalul de specialitate juridică angajat în cadrul Consiliului Județean Suceava. Din acest motiv, condiția impusă prin dispozițiile art. I alin. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 26/2012 nu este nicidecum îndeplinită. Această constatare atrage caracterul nelegal al celor două hotărâri ale Consiliului Județean Suceava.

O interlepare pe tema legalității celor două hotărâri ale Consiliului Județean Suceava a fost formulată și de USR Suceava.

Pe aceeași temă:

CJ Suceava a prezentat instanței procesul verbal al recepției lucrărilor la groapa de gunoi Mestecăniș și a cerut încetarea acțiunii. Completul a amânat discuțiile și a respins alte două excepții ridicate de pârâți

0 comentarii


Joi, la Tribunalul Suceava, a avut loc un nou termen în procesul în care Aristide Maxim a cerut suspendarea autorizațiilor de construire emise de Consiliul Județean Suceava pentru groapa de gunoi de pe Mestecăniș.

Au fost prezenți reclamantul Aristide Maxim, reprezentat de avocat. Consiliul Județean Suceava și președintele Consiliului Județean Suceava au fost reprezentați de consilier juridici. Avocatul consorțiului Bilfinger Baugesellschadt - Concret Construct AG a întârziat, ajungând în timpul discuțiilor.

În sală s-a aflat, întâmplător sau nu, și fostul senator PSD de Suceava Ovidiu Donțu. 

Chiar de la începutul discuțiilor, reprezentatul președintelui CJ Suceava a solicitat o amânare pe motiv că nu i-ar fi fost comunicate întâmpinarea și celelalte documente din dosar. Asta în condițiile în care a depus note de ședință. Solicitarea a stârnit zâmbetul celor prezenți. Cum să crezi că președintele CJ Suceava nu a avut acces la dosarul aflat la Consiliul Județean? Evident, cererea a fost respinsă, iar avocații și-au dat seama că au de-a face cu un judecător care nu e dispus să lungească prea mult procesul.

S-au pus apoi în discuție mai multe excepții ridicate de părți. Prima a vizat cererea de respingere a introducerii ca parte în dosar a președintelui Consiliului Județean Suceava. Cererea a fost respinsă pentru că tocmai președintele CJ Suceava este semnatarul actelor a căror suspendare a fost solicitată. Apoi, s-a discutat o execpție ridicată de consilierul juridic al CJ Suceava privind lipsa calității procesuale a instituției. Și această cerere a fost respinsă de complet, CJ Suceava fiind beneficiar și emitent al documentelor.

A fost pusă în discuție apoi o cerere de încetare a acțiunii pe motivul că zilele trecute a fost semnat procesul verbal de recepție a lucrărilor de la groapa de gunoi Pojorâta, document care a fost atașat de pârâți la dosar. Avocatul reclamantului a solicitat comunicarea a două autorizații de construire despre care nu avea cunoștință, dar care sunt menționate în procesul verbal de recepție a lurărilor.

Completul a dat un nou termen pentru 15 noiembrie, atunci când va fi lămurită chestiunea procesului verbal de recepție a lucrărilor și vor fi puse în discuție și celelate cereri ale părților din dosar.

Localnicul Aristide Maxim din Valea Putnei a solicitat suspendarea autorizației de construire a gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș după ce Tribunalul a anulat, pe fond, o hotărâre a Consiliului Local Pojorâta privind transferul către Consiliul Județean Suceava a terenului pe care a fost amenajată groapa.

Notă: Articol actualizat sâmbătă, 20 octombrie, pentru a corecta informațiile despre reprezentanții părților din proces. 

Pe aceeași temă:

Consiliul Județean Suceava cheltuiește o avere ca să-și apere groapa de gunoi construită nelegal în vârful muntelui

0 comentarii


Consiliul Județean Suceava a aprobat, în ședința de marți, o hotărâre privind alocarea sumei de 120.000 de lei pentru angajarea unei case de avocatură care să reprezinte instituția într-un proces în care se cere anularea actelor care au stat la baza construirii gropii de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș.

Alți 50.000 de lei au fost alocați în august pentru angajarea unei case de avocatură într-un alt proces care vizează anularea hotărârii prin care terenul pe care a fost construită groapa de gunoi a fost transferat de la comuna Pojorâta la Consiliul Județean. Asta în condițiile în care Consiliul Județean are un întreg departament juridic.

Așadar, Consiliul Județean Suceava plătește din banii sucevenilor 170.000 de lei pentru un demers care este contrar exact interesului public major al sucevenilor, așa cum este el definit de lege: „dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”.












O nouă contestație împotriva autorizării gropii de gunoi Moara, depusă la APM Suceava

0 comentarii


Autorizația integrată de mediu pe care APM Suceava se pregătește să o emită pentru depozitul de deșeuri din Moara a fost contestată, vineri, de unul dintre localnici.

Petentul își întemeiază contestația prin faptul că groapa de gunoi nu respectă interdicția stabilită de lege privind distanța minimă de o mie de metri față de zonele locuite.

În plus, în document se atrage atenția că localnicii trebuie deja să suporte deja mirosul și disconfortul produs alte obiective aflate în imediata apropiere: două ferme de porci, o fermă de vaci și o stație de biogaz.

Amintim că împotriva autorizației integrate de mediu s-a pronunțat și o societate civilă de avocatură. Documentul poate fi consultat aici.



Am atașat mai jos observațiile depuse de societatea de avocatură. Documentul poate fi descărcat de aici.


Pe aceeași temă:

Topul siteurilor de știri din Suceava în luna septembrie

0 comentarii
Topul siteurilor de știri din Suceava în luna septembrie 2018 în funcție după numărul total al vizitatorilor unici. Sunt incluse siteurile care își fac publice cifrele de trafic.

Septembrie 2018 Vizitatori Unici
monitorulsv.ro 430.181
stiridinbucovina.ro 98.662
suceavanews.ro 86.026
stirisuceava.net 61.469
cronicadefalticeni.ro 58.424
informatiata.ro 51.169
newsbucovina.ro 47.963
svnews.ro 35.459

Contestație față de autorizarea nelegală a gropii de gunoi de la Moara: „Cine se gândește, totuși, la oameni?”

0 comentarii
Agenția pentru Protecția Mediului Suceava a fost notificată oficial cu privire la o serie întreagă de nereguli constatate în procedura de autorizare a gropii de gunoi de la Moara. La începutul lunii, APM Suceava a comunicat că a decis să emită autorizație integrată de mediu pentru depozitul de deșeuri de la Moara. Conform anunțului, decizia se află în procedură de consultare publică timp de 30 de zile, ulterior urmând să fie emisă autorizația finală.

Observațiile, sugestiile și propunerile publicului pot fi depuse în scris, sub semnătură și cu datele de identificare, de luni până vineri, între orele 9.00 - 14.00, la sediul APM Suceava din strada Bistriței, nr. 1A, telefon 0230514056, fax 0230514059, email office@apmsv.anmp.ro, în termen de 30 de zile de la publicarea anunțului, adică până la 2 noiembrie 2018. După această dată decizia rămâne definitivă. Autorizația integrată de mediu poate fi consultată aici.

Am atașat mai jos, în format text și facsimil, observațiile depuse de Societatea Civilă Profesională de Avocați „Plopeanu & Ionescu”. Documentul poate fi descărcat de aici.

Dincolo de datele tehnice invocate în document cu privire la condițiile și interdicțiile legale ignorate de autorități, mi-a atras atenția acest fragment:

Cine se gândește, totuși, la oameni? Unde sunt ei în toată această dezbatere?

A vorbi despre distanțe înseamnă a vorbi despre oameni.

Despre oamenii care trăiesc acolo încă dinainte de a se naște ideea depozitului, despre oamenii care au acolo o viață și o familie, despre oamenii care au ghinionul să se afle fie peste fie sub 1.000 m de corpul depozitului.

Despre acei 416 oameni care au spus în 2009 autorităților că depozitul va fi prea aproape de ei și li s-a răspuns, ceremonial, că totul e în regulă, că depozitul se află la peste 1.000 m de zonele locuite. Despre acei 416 oameni care au avut dreptate. Despre acei oameni uitați de beneficiar atunci când acesta a comunicat Comisiei Europene că „nu s-a înregistrat nicio reacție negativă din partea populației din Moara”.

Despre oameni care acum trăiesc. Despre oamenii a căror viață poate fi scurtată de pulberile și hidrogenul sulfurat ce va pluti în aer.

Despre oameni.



APM Suceava a decis să autorizeze groapa de gunoi de la Moara, în ciuda multiplelor ilegalități semnalate. Documentul poate fi contestat până pe 2 noiembrie

0 comentarii


Consiliul Județean Suceava a anunțat astăzi, joi, 4 octombrie 2018, că Agenția pentru Protecția Mediului Suceava a decis emiterea Autorizației integrate de mediu pentru groapa de gunoi de la Moara.

Autorizația integrată de mediu este atașată la finalul acestui articol sau poate fi consultată pe pagina de internet a APM Suceava.

Observațiile, sugestiile și propunerile publicului pot fi depuse în scris, sub semnătură și cu datele de identificare, de luni până vineri, între orele 9.00 - 14.00, la sediul APM Suceava din strada Bistriței, nr. 1A, telefon 0230514056, fax 0230514059, email office@apmsv.anmp.ro, în termen de 30 de zile de la publicarea anunțului, adică până la 2 noiembrie 2018. După această dată decizia rămâne definitivă.


APM Suceava a decis emiterea autorizației integrată de mediu în ciuda faptului că groapa de gunoi nu respectă condițiile și interdicțiile impuse de legislația națională și europeană. Groapa de gunoi a fost construită la mai puțin de o mie de metri de zonele locuite, încălcând prevederi exprese ale legislației.

Luna trecută am dezvăluit că în depozitul de la Moara gunoiul va fi stivuit până la 45 de metri deasupra solului, adică muntele de gunoi va fi mai înalt decât orice bloc turn din Suceava. În aceste condiții, faptul că nu a fost respectată spațiul minim de protecție față de zonele locuite va avea un impact negativ asupra populației din zonă.





Pe aceeași temă:

FOTO VIDEO Ce secrete ascunde Consiliul Județean Suceava și de ce a făcut pe ascuns recepția lucrărilor la groapa de gunoi Mestecăniș?

0 comentarii


Groapa de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș este fără îndoială cea mai aberantă investiție din fonduri europene făcută în România. E la mintea cocoșului că o groapă de gunoi nu are ce să caute în vârful muntelui, în mijlocul unui peisaj minunat, lângă unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montante din țară, într-o zonă cu uriaș potențial turistic, în imediata apropiere a locuințelor sătenilor din Valea Putnei și Mestecăniș.

Dar groapa de gunoi sfidează nu doar logica, ci și legislația. Despre aberația din Pasul Mestecăniș am tot publicat diverse articole încă din 2013. În ciuda opoziției localnicilor și proceselor pierdute pe bandă rulantă, Consiliul Județean Suceava, indiferent de culoarea politică, insistă să transforme Mestecănișul în groapă de gunoi.

Deși a pierdut procese tocmai din cauză că nu informat și consultat populația cu privire la această investiție, Consiliul Județean continuă să facă lucrurile departe de ochii publicului, presei și organizațiilor de profil.

În loc să transparentizeze, Consiliul Județean încearcă să ascundă totul de ochii lumii.

Gheorghe Sologiuc, activist de mediu și consilier local independent al municipiului Câmpulung Moldovenesc, privește de după gard spre locul unde comisia semnează recepția lucrărilor de la groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș.

Zilele trecute, în mare secret a avut loc vizita în teren pentru recepționarea lucrărilor de la așa-zisul depozit ecologic de deșeuri. Localnicii care au aflat în ultima clipă și au cerut să asiste la demers au fost ținuți la poartă. După gard, comisia a semnat recepția lucrărilor în ciuda nenumăratelor nerespectări ale legislației.

Ghinion! Informațiile nu vor rămâne după gard.

Am obținut și voi continua să public începând de mâine informații și documente devastatoare cu privire la încălcarea sistematică a legislației în toate demersurile privind gropile de gunoi din Suceava.



Pe aceeași temă:

Foto: Sofia Chiriță
 

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online