Primarul Aurel Olărean, ridicat de DNA într-un dosar de şantaj

Primarul Aurel Olărean, ridicat de DNA într-un dosar de şantaj

Primarul municipiului Rădăuţi, Aurel Olărean, a fost ridicat în urmă cu câteva minute de procurorii DNA şi este condus la sediul central din Bucureşti pentru audieri. Din informaţiile mele este vorba de un dosar de şantaj şi abuz în serviciu, în continuarea cercetărilor din cazul Dâmbu - Babiuc. Martor în dosar este şi un consilier local care ar fi fost ameninţat că îi va fi concediată soţia.
Olărean este acuzat că, la solicitarea afaceristului Costel Babiuc, ar fi deschis un proces privind o clădire din centrul Rădăuţiului, aparţinând lui Arcadie Plămadă, cel care era şantajat să cedeze spaţiul unui apropiat de-al lui Babiuc.

Trimiteți un comentariu

10 Comentarii

  1. „După ce România a încheiat primul acord cu FMI-CE, deficitul bugetar a scăzut sub 3% din PIB, iar derapajele fiscale sunt mult mai puţin probabile. Însă guvernul nu a reuşit să limiteze cheltuielile curente şi arieratele, ceea ce creează un efect de evicţiune asupra cheltuielilor de investiţie. Mai mult, sistemul bancar se află într-un proces de dezintermediere, iar bilanţurile consumatorilor rămân în continuare fragile. În acest context, creşterea economică ar putea rămâne sub nivelul potenţial în decursul următorilor ani“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.

    România s-a apropiat de limita de sustenabilitate a datoriei publice, de 40% din PIB, nivelul maxim acceptat de investitori. Cu preţul creării unei rezerve de lichiditate, a fost accelerată creşterea datoriei publice.

    Economia României a înregistrat dezechilibre semnificative în perioada de boom, atât pe plan fiscal (deficite structurale ridicate şi măsuri prociclice), cât şi pe plan extern (deficit de cont curent de 13,4% din PIB in 2007). Astfel, România a avut nevoie de acor­dul FMI-CE pentru a asigura stabilitatea financiară şi a atenua şocurile externe, susţi­ne economistul de la UniCredit Ţiriac Bank.

    Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. de euro, au fost direcţionate doar către Finanţe.

    Rambursarea împrumuturilor se face în tranşe, însă Finanţele se confruntă deja cu o datorie publică în ascensiune.

    Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că în prima jumătate din acest an rezervele valutare au ajuns la 32 mld. euro. Ar fi de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat, având în vedere incertitudinile care persistă pe pieţele financiare.

    FMI s-a arătat „tolerant“ cu autorităţile române, deşi privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, reformele structurale sunt întârziate, iar redresarea economiei este lentă. Anul trecut economia a înregistrat o creştere de 0,7%, iar pentru 2013 majoritatea prognozelor indică un avans de 2-2,5%. Dar pentru o ţară ca România, creşterea economică ar trebui să fie de 3-4%.

    Prin parafarea acordului cu finanţatorii externi, Finanţele şi-au asumat o factură de aproximativ 10 mld. euro pe perioada 2009 - 2023, cea mai mare parte din sumă, respectiv 8,6 mld. euro, urmând să vină la plată în următorii zece ani.

    Creşterea economică în ritm de 4-5% pe an (şi nu 1-2% ca acum) şi continuarea reducerii deficitului bugetar sunt două dintre soluţiile de plafonare a datoriei la un nivel rezonabil, acceptat de investitori. Cu cât datoria publică este mai mare, cu atât este perceput un risc mai mare şi costurile de împrumut pe pieţele externe sunt mai mari, iar investitorii o ocolesc.

    „Banii de la Comisia Europeană si FMI au fost utilizaţi conform scopului iniţial, respectiv finanţarea deficitului bugetar şi susţinerea balanţei de plăţi într-un moment extrem de greu. În continuare rămâne un subiect de actualitate finanţarea unor programe de creştere a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene sau de armonizare a legislaţiei privind parteneriatul public-privat în domeniul investiţiilor, eventual cu implicarea Băncii Mondiale“, spune Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

    RăspundețiȘtergere
  2. Problema României din toţi aceşti ani a fost nivelul redus al finanţărilor care nu generează datorie externă, de tipul fondurilor europene sau al participaţiilor la capitalul social al companiilor. „Pentru finanţarea unor proiecte de investiţii există alternativa parteneriatului public-privat, puţin explorat în România până în prezent, pentru care există atât banii necesari, cât şi disponibilitatea sectorului privat de a se implica. Este clar că nevoile de investiţii în infrastructură depăşesc cu mult posibilităţile bugetare din prezent şi atunci trebuie căutate metode de eşalonare a plăţilor pe o perioadă cât mai lungă“, mai spune Sinca.
    Cheltuielile cu dobânzile au crescut anul trecut cu 20,6%, adică cu aproape 2 mld. lei faţă de 2011, ca urmare a creşterii stocului datoriei publice, valoarea finală fiind mai mare decât cea proiectată în bugetul iniţial, în pofida scăderii randamentelor titlurilor de stat pe parcursul anului, aminteşte Consiliul Fiscal în raportul anual.

    „Efectul favorabil al diminuării costurilor de finanţare a fost anulat de către deprecierea nominală a leului faţă de principalele valute, în condiţiile în care peste jumătate din datoria publică este denominată în moneda unică europeană, precum şi de decizia Ministerului de Finanţe de a majora rezervele de lichiditate din Trezorerie, cu scopul finanţării în avans a deficitului bugetar şi a crea un tampon de siguranţă pentru condiţii adverse în pieţele financiare“, susţine Consiliul Fiscal.

    România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare ale ţării. Iar dacă România ar alege să plătească datoria prin restrângeri de cheltuieli, nu s-ar mai înregistra creşterea economică prognozată, după cum spun analiştii.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.09.2013

    RăspundețiȘtergere
  3. VIDEO/"Bă, futu-te-n cur pe mă-ta de procuror !"/Mesajul PSD din campania pentru prezidenţiale

    http://www.comisarul.ro/politic/-video/ba-futu-te-n-cur-pe-ma-ta-de-procuror-!/mes_202740.html

    După ce săptămâna trecută, la Caracal, baronul de Olt, Paul Stănescu, a scăpat păsărica pe guriţa de fost mecanizator ajuns latifundiar, că în noiembrie va fi o ,,bătălie pe viaţă şi pe libertate'', vineri, la Constanţa, un alt alt baron, mult mai greu şi mult mai mediatizat, a fixat sloganul de campanie din spatele minciunilor de la televizor. Radu Mazăre a dezvăluit ţării care va fi miza mobilizării baronilor din PSD pentru câştigarea alegerilor. Ca după 16 noiembrie, la ora 6.00 dimineaţa, când vin şi le bat la poartă, să le poată striga în faţă, de la geamul palatului, deschis cu lehamite:"Bă, futu-te-n cur pe mă-ta de procuror !" Şi apoi să se culce liniştiţi la loc. Ştiind că la Antena3 rulează deja ştirea că naziştii lui Kovesi au mai atacat în acea dimineaţă un om nevinovat...

    Şi Stănescu la, Olt, şi Mazăre, la Constanţa, au fost aplaudaţi de sălile pline...

    Vezi video la minutul 6:40 http://www.youtube.com/watch?v=e7_ZFrrda28

    Paul Stănescu: “Competiția asta va fi pe viață și pe moarte și chiar pe libertate''.

    Paul Stănescu, președinte CJ Olt: “Competiția asta va fi pe viață și pe moarte și chiar pe libertate. Și eu mă uit dimineata la 6, că atunci vine DNA-ul și le spuneam colegilor mei: Mă, da pe mine de ce nu mă ia, că eu mai sunt singurul pe aici?” Afirmaţia lui Stănescu apare pe înregistrare la minutul 43.25.
    http://www.youtube.com/watch?v=iTmQYkpK6YA

    RăspundețiȘtergere
  4. ,,Europarlamentarul poporului'', Mircea Diaconu, acuzat de fals şi furt

    comisarul.ro • astăzi, 10:23

    http://www.comisarul.ro/politic/europarlamentarul-poporului-mircea-diaconu-acuzat-_206699.html

    “PRIMA VICTORIE a lui Mircea Diaconu în Parlamentul European”, “Mircea Diaconu şi Renate Weber au convins Parlamentul European să acorde României 3,5 milioane de euro în urma unei ţepe în industria sârmei date de ruşi”… Aşa au titrat scursurile de casă ale PSD după o declaraţie imbecilă a lui Mircea Diaconu, ,,europarlamentarul poporului'' despre ajutorul pe care acesta l-ar fi dat ca România să primească pentru şomerii de la Câmpia Turzii nişte compensaţii financiare.

    O minciună gogonată, un fals grosolan

    Nimic mai fals. Gogoşile lui Diaconu sunt demontate simplu de jurnalistul Dan Alexe. Jurnalistul scrie pe blogul său :„Ieri, Mircea Diaconu a declarat ziarului Ring "Acum, la Strasbourg sunt voturi de plen, voturi pe buget. A fost un amendament, în comisia de employment, din care fac şi eu parte, şi unde am semnat şi am pledat pentru ca România să primească 3,5 milioane de euro ca un fel de compensaţie pentru oamenii care au rămas cu ochii în soare după ce nişte ruşi şi-au bătut joc de ei. E vorba de industria sârmei, la Câmpia Turzii şi la Târgovişte. Era un proiect mai vechi, de doi ani şi jumătate, dar care nu era făcut foarte bine, nu cu toate hârtiile. Am pledat cât am putut de convingător în comisie şi i-am convins pe oameni. Acum s-au cerut şi nişte explicaţii din partea statului român", ne-a declarat Mircea Diaconu. Ziarul titrează imediat: “PRIMA VICTORIE a lui Mircea Diaconu în Parlamentul European”, “Mircea Diaconu şi Renate Weber au convins Parlamentul European să acorde României 3,5 milioane de euro în urma unei ţepe în industria sârmei date de ruşi”…

    Dan Alexe demontează însă declarațiile lui Mircea Diaconu: „Totul e minciună, de la început până la sfârșit: azi (marți) e abia prima zi a primei plenare a noului Parlament European și s-a vorbit de dimineață numai despre Ucraina.. Apoi, fondurile respective nu provin de la Parlament, ci din Fondul european de ajustare la globalizare, administrat de Comisia Europeană, care a luat decizia de le acorda României în cazul precis al escrocheriei rusești încă în luna aprilie.
    In aprilie, da, a decis Comisia Europeana (nu Parlamentul) să acorde aceste fonduri, iar acum Parlamentul trebuie doar să le aprobe formal.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cum se trădează chiar Diaconu, care in mod vizibil nu intelege nimic: –“A fost un amendament, în comisia de employment, din care fac şi eu parte, şi unde am semnat şi am pledat pentru ca România să primească 3,5 milioane de euro ca un fel de compensaţie pentru oamenii care au rămas cu ochii în soare”…
    “Cu ochii în soare”, așa se exprimă el despre un document pe care nu-l pricepe. A semnat o hârtie rămasă nesemnată din aprilie, pentru că atunci fostul parlament european se dizolvase în așteptarea alegerilor parlamentare UE din mai.
    Pe deasupra, Diaconu nici nu va fi in Parlament când va fi aprobat documentul, pentru că e chemat la ANI, la Bucuresti. Articolul ne spune: ce nedreptate ca omul aflat la originea succesului să fie privat de el.
    Ăștia nu știu nici măcar să mintă abil.”
    Și europarlamentarul Siegfried Mureșan a explicat pe contul său de facebook: ”Oameni buni, Mircea Diaconu chiar e o pacoste. Vad ca si el se lauda cu raportul meu de la Campia Turzii. Dupa cum stiti, eu sunt raportorul Parlamentului European pentru acest proiect; este raportul meu, eu l-am facut, eu l-am prezentat in Comisia pentru Buget a Parlamentului European unde a fost aprobat saptamana trecuta cu 29 voturi "pentru" si doar 3 voturi "impotriva". Maine va fi aprobat de ...plenul Parlamentului European. Raportul Parlamentului European poarta numele "Siegfried Muresan". "Mircea Diaconu" nu apare niciunde. Mircea Diaconu este membru supleant in Comisia de Munca a Parlamentului care a dat un aviz pozitiv asupra raportului meu. Probabil a fost prezent la vot acolo si a ridicat manutza incompatibila; mai mult decat atat sigur nu a facut. ” Așadar nici măcar nu e vorba de ignoranță ci de minciună. Nu numai că avea toate hârtiile dar ”pledarea” lui în comisia de muncă(„ocuparea forței de muncă și afaceri sociale”) e imaginară iar votul „pe buget” s-a dat săptămâna trecută. Ca să nu mai comentăm că pentru Diaconu e comisia de ”employment”. Fir-ar ea de greblă. Impostorul de Diaconu! Ce ar mai fi de spus? Că ne așteptam?

    Jurnalistul Dan Alexe este corespondentul la Bruxelles al revistei Reprezentanței Comisiei Europene în România.

    RăspundețiȘtergere
  6. CT Popescu, despre Ponta. Ceauşescu a fost geniul Carpaţilor, dar galaxie, ca premierul, nu a fost numit

    comisarul.ro • astăzi, 09:45 http://www.comisarul.ro/politic/ct-popescu-despre-ponta-ceausescu-a-fost-geniul-ca_206664.html

    Victor Ponta îşi merită supranumele de Galactic, a afirmat Cristian Tudor Popescu într-o ediţie la Gândul LIVE. Acesta a explicat de ce noi, românii, avem nu doar un Bercea Mondialu', ci şi un Ponta Galacticu'.

    Despre candidatul Victor Ponta, Cristian Tudor Popescu a afirmat că acesta "are viziune": "Dl Ponta a venit cu un nou concept de educaţie: "Educaţia Selfie". Este un concept interesant, acesta de educaţie pe iPhone, pe telefonul mobil, pe tabletă, pentru un copil de 7-8 ani care nu are manuale, nu are ce să îmbrace, nu are bani de caiet şi de multe ori nu are ce să mănânce. De ce ar trebui să presupunem că ar avea telefon mobil", se întreabă editorialistul Gândul

    "Nu pot decât să notez acest concept al galacticului Ponta - pentru că avem Bercea Mondialu', dar avem, noi, românii - vechii români, cum spune un şef de consiliu judeţean, un om cu titluri - cum erau înainte vel logofeţii, paharnicii -, şi un Ponta Galacticu' ", a mai spus editorialistul punctând că astăzi titlul de nobleţe este dat de numărul de dosare penale.

    "Un om de mare anvergură, dl. Cosma, preşedinte al unui consiliu judeţean, este produsul acestei educaţii selfie, în ciuda vârstei sale venerabile", a continuat CTP, afirmând că a mai văzut în PSD exponenţi ai acestui tip de educaţie promovată de Victor Ponta: "Acest domn, Cosma, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, care trebuie să se numească de acum înainte, să aibă cognomenul latinesc tei'ste de Fox şi dl Zisu Stanciu, care a ales să înflăcăreze masele propunând să le dea foc", i-a şi enumerat editorialistul Gândul.

    "Nicolae Ceauşescu a fost Dunărea gândirii, a fost geniul Carpaţilor, a fost munte, a fost văpaie, dar galactic nu a fost făcut. Asta mi se pare un salt calitativ extraordinar. Ne ducem deja în adândul spaţiului cosmic, universal: Ponta Galactic", a spus CT POpescu.

    RăspundețiȘtergere
  7. Când şi prostia râde de tine/Jianu:România este o "ţară autentică" ce poate reprezenta viitorul "inovării" în Europa şi care a lansat o "iniţiativă unicată" la nivel global

    comisarul.ro • marţi, 16 septembrie 2014, 23:26 http://www.comisarul.ro/politic/cand-si-prostia-rade-de-tine/jianuromania-este-o-ţ_206321.html

    Se înmulţesc vertiginos cazurile de prostie din Guvern. Cu repeziciunea cu care se descoperă cazurile de vaci cu boala limbii albastre.

    România este o "ţară autentică" ce poate reprezenta viitorul "inovării" în Europa şi care a lansat o "iniţiativă unicată" la nivel global, şi anume clusterul de turism dedicat tinerilor, susţine ministrul pentru IMM şi Turism, Florin Jianu, răspunzându-le patronatelor care o regretă pe Maria Grapini

    "Conform declaraţiilor apărute în presă a (sic!) unor reprezentanţi ai organizaţiilor din turism doresc să le spun că turismul nu este apanajul unei persoane sau alta (sic!), cu atât mai mult cu cât unii dintre aceştia provin din politică, ceea ce nu reprezintă în mod necesar o abordare echilibrată şi dezinteresată. Cred de asemenea ca am încercat să avem o abordare cât mai constructivă în ceea ce priveşte turismul românesc", a declarat Jianu într-un comunicat transmis marţi MEDIAFAX.

    Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad, a declarat marţi într-o conferinţă că mai puţin de 3% dintre angajaţii din turism ştiu cum îl cheamă pe ministrul de resort, Florin Jianu, care nu promovează turismul, iar patronatele din domeniu au ajuns să o regrete pe Maria Grapini.

    RăspundețiȘtergere

  8. Un nimeni din Camera Deputaţilor are o avere fabuloasă/În conturile lui mişună milioane de euro şi are aproape 100 de case şi terenuri

    comisarul.ro • luni, 15 septembrie 2014, 23:36 http://www.comisarul.ro/politic/un-nimeni-din-camera-deputaţilor-are-o-avere-fabul_204997.html



    Un nimeni din Camera Deputaţilor are o avere fabuloasă/În conturile lui mişună milioane de euro şi are aproape 100 de case şi terenuri

    Dacă-i întreabă cineva pe cretinii care au votat USL în decembrie 2012, şi se înghesuie acum să-şi împlânte votul în urne pentru a-i legitima orbeşte pe Ponta şi Tăriceanu, dacă au auzit măcar de un anume Stanciu Zisu vor ridica din umeri. http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=341&cam=2&leg=2012&pag=5&idl=1&prn=0&par=18629

    Habar nu au aceşti inconştienţi că prin votul lor de sărăcani, cu copii şomeri sau plecaţi din ţară de disperare, îi apără şi îi îmbogăţesc pe unii care fac averi din sărăcia lor.

    http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=341&cam=2&leg=2012&pag=5&idl=1&prn=0&par=18629

    Acest Stanciu Zisu este parlamentar din anul 2000. Atunci şi-a cumpărat bunăvoinţa lui Vadim Tudor şi ieşit deputat din partea PRM. Vă daţi seama cât se fura din RADET, acolo unde lucrase acest cârcoiac slinos, de-a putut intra pe sub pielea lui Vadim. L-a costat ceva... Iar acum este deputat PSD de Dâmboviţa, şi, dacă nu se apuca, boul, să se dea în stambă, că dezgroapă el morţii, ca să-l scoată pe Ponta preşedinte, anonim murea.

    Iată ce a spus acest dobitoc

    La conferinţa judeţeană a PSD Dâmboviţa, deputatul Zisu Stanciu a ţinut un discurs uluitor, periculos şi cu clare conotaţii penale. În primul rând, Zisu Stanciu a ţinut să arate ce valoare are: „Aveţi grijă. Eu vin rar pe la toţi prin judeţ. Dar ştiţi foarte bine că atunci când vin, scol şi morţii din mormânt”. După care s-a dezlănţuit: „E dorinţa noastră să-l punem pe Victor Ponta acolo unde merită. Doar cu dumneavoastră putem să încheiem o dată pentru totdeauna regimul Băsescu. Acum 2 ani l-am pus pe Adrian Ţuţuianu în locul care i se cuvine. În noiembrie îl punem pe Victor Ponta în locul care i se cuvine. Am vorbit despre calibru, în seara asta vă spun despre Nero, care a dat foc Romei. Eu vă invit ca, în noiembrie, să dăm foc ultimei rămăşiţe a regimului Băsescu. Să dăm foc în Dâmboviţa, să dăm foc în Alba, în Timişoara, în Arad, la Dărmăneşti, la Caragiale. Să dăm foc în toată ţara, pentru că avem un singur scop: Victor Ponta preşedinte”, a spus acest Stanciu (conform unei relatări din Jurnalul de Dâmboviţa)

    Salvarea şi duba nu au venit...

    După un astfel de discurs, în mod normal ar fi trebuit să se întâmple două lucruri: să vină salvarea şi să-l ducă pe Zisu Stanciu la un control psihiatric, după care să vină duba poliţiei şi să-l ducă la secţie, iar procurorii să-l pună sub acuzaţie de instigare la violenţă. Nu de alta, dar Zisu Stanciu a intrat clar sub incidenţa art. 368 Cod Penal.

    RăspundețiȘtergere
  9. O nimeni din Senatul României are o avere fabuloasă/În conturile ei mişună milioane de euro, proprietăţi în străinătate etc.

    comisarul.ro • luni, 15 septembrie 2014, 01:15

    Dacă-i întreabă cineva pe cretinii/ BIZONII care au votat USL în decembrie 2012, şi se înghesuie acum să-şi împlânte votul în urne pentru a-i legitima orbeşte pe Ponta şi Tăriceanu, dacă au auzit măcar de o anume Doina-Anca Tudor vor ridica din umeri. http://www.senat.ro/Declaratii/Senatori/2012/av_tudor_doina_anca_19_12_2012.pdf

    Habar nu au aceşti inconştienţi că prin votul lor de sărăcani, cu copii şomeri sau plecaţi din ţară de disperare, îi apără şi îi îmbogăţesc pe unii care fac averi din sărăcia lor.

    Averea acestei senatoare, făcută din căpuşarea sistemului de asigurări, este fabuloasă. Şi este doar ce a lăsat-o inima să declare. Probabil. Dacă eşti normal, când citeşti aşa ceva ai un şoc. http://www.senat.ro/Declaratii/Senatori/2012/av_tudor_doina_anca_19_12_2012.pdf

    Iată şi povestea din spatele acestei declaraţii de avere

    Privind din avion, Daniel Tudor, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), pare un specialist demn de toată stima, care, printre altele, a reuşit să facă şi o avere impresionantă dintr-o piaţă a asigurărilor în care s-a învârtit cu abilitate. Puţini ştiu însă prin ce manevre de culise a ajuns Tudor atât de bogat, iar acum nu mai poate să renunţe la acest drog al îmbogăţirii din asigurări.

    Daniel Tudor, şeful CSA

    Înainte să depănăm firul îmbogăţirii domnului Tudor, am putea spune că, din 2006 şi până în zilele noastre, CSAs-a aflat sub “domnia” lui Tudor, nu Vladimirescu, nici Vadim, ci Daniel. Un singur an a fost întreruptă această domnie a lui Tudor, probabil dintr-un accident.
    Daniel Tudor şi-a făcut intrarea în piaţa locală a asigurărilor la scurt timp după Revoluţie, în 1992 el înfiinţând societatea RAI, după ce anterior lucrase în Belgia la o companie de asigurări (1982-1989).
    Pe la jumătatea lui 2005, în funcţia de director general adjunct executiv al RAI Asigurări este numită Angela Toncescu, care anterior ocupase funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al Ardaf. Atenţie la acest aspect!
    În iunie 2006, profitând de sprijinul politic pe filiera PNL Buzău dar şi pe lângă premierul Tăriceanu, Tudor o propulsează la şefia CSA pe Angela Toncescu, nimeni alta decât directorul general al societăţii de asigurări RAI al cărei proprietar era.

    RăspundețiȘtergere
  10. Şi acum încep adevăratele manevre. La numai două luni distanţă de la numirea în fruntea CSA, doamna Toncescu introduce compania Ardaf, pe atunci deţinută de Ovidiu Tender, în administrare specială, pe fondul problemelor de lichiditate. Administrator special este numit Radu Cocea, un apropiat al Angelei Toncescu.
    În paralel, intră “oficial” în scenă Daniel Tudor, care anunţă o înţelegere cu grupul ceh PPF (deţinut de controversatul miliardar Petr Kellner) pentru vânzarea RAI. Valoarea tranzacţiei a fost de câteva milioane bune de euro, surse din piaţă spunând că s-a cifrat la 9-10 milioane euro. Un preţ excepţional pentru o companie mică precum RAI, care avea o cotă de piaţă de numai 0,4%. O să vedem în scurt timp că acest “deal” era de fapt condiţionat de o ţintă şi mai mare.
    În plin proces de administrare specială la Ardaf, Tender este “încurajat” să îl numească pe Tudor director general la Ardaf şi anunţă că societatea este de vânzare. Abia acum iese la lumină planul lui Tudor de a intermediavânzarea Ardaf către cehii de la PPF, la pachet cu compania sa RAI. În urma cumpărării, PPF obţinea o companie de top 10, Ardaf având o cotă de piaţă de 4%. http://www.senat.ro/Declaratii/Senatori/2012/av_tudor_doina_anca_19_12_2012.pdf

    Sub spectrul falimentului, Tender vinde Ardaf singurului cumpărător PPF cu 30 milioane euro, în condiţiile în care Tudor obţinuse pe RAI, o societate de 10 ori mai mică, o sumă de 10 milioane euro.

    Aprobările de la CSA merg şnur şi cehii devin proprietari, iar Tudor mai rămâne ceva vreme director general şi preşedinte al Ardaf pentru a manageria compania în stilu-i “întreprinzător”.
    Una din cele mai bune afaceri făcute de Tudor la conducerea Ardaf a fost vânzarea către el a sediului central al Ardaf, fostul sediu al Băncii Columna, din strada Primăverii nr. 29. Ca să poată masca această tranzacţie de ochii investitorilor, Ardaf fiind listată atunci pe Rasdaq, Tudor a delegat către consiliul de administraţie competenţele vânzării clădirii şi terenurilor. În acest fel, sediul central al Ardaf, care reprezenta peste 30% din valoarea activelor companiei, a fost vândut unui offshore din Cipru deţinut de Tudor, spun surse din piaţă.

    Vânzarea s-ar fi făcut pentru 12 milioane lei (3,2 milioane euro), în condiţiile în care clădirea fusese achiziţionată de Ardaf printr-un credit de la Banca Transilvania în valoare de 25 milioane lei (circa 7 milioane euro).

    Dacă paguba de circa 3,5 milioane euro nu fusese de ajuns pentru Ardaf, compania a ajuns să plătească o chirie ameţitoare pentru fostul sediul al său, de 100.000 euro lunar. În plus, surse din cadrul companiei declarau că salariul lui Tudor ca director general al Ardaf depăşea 100.000 euro lunar.
    Abia în 2009, cehii îl schimbă pe Tudor de la conducerea Ardaf, după ce acesta a derulat suficiente tranzacţii “speciale”.
    În acest fel a ajuns Tudor să se îmbolnăvească de drogul îmbogăţirii din asigurări şi se pare că nu se poate lăsa. Chiar dacă nu se mai bucură de aceeaşi susţinere politică la fel ca pe vremea lui Tăriceanu, Daniel Tudor vrea în continuare să aibă o funcţie de vârf în noul organism de supraveghere a sistemului financiar – ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară). S-ar putea ca acesta să fie capătul de drum al lui Tudor în asigurări. Oricum, ar trebui ca autorităţile ce veghează la integritatea actorilor principali din spaţiul public să ia act de tot parcursul şi înavuţirea lui Daniel Tudor. ziuaveche.ro

    Să mai spunem că senatoarea noastră este nevasta acestui specimen ? Să mai spunem că din cauza acestui Tudor s-a dat acea ordonanţă celebră din cauza căreia a căzut şi unchiu' Ruşanu?

    RăspundețiȘtergere