skip to main | skip to sidebar

Căpuşele sănătăţii. Mafia din sănătate este di­ri­ja­­tă din anticamera ministrului. Cum fac consul­tan­ţii bani din diagnostice umflate pe hârtie


Sistemul sanitar românesc seamănă cu un câine distrofic şi plin de căpuşe vi­guroase. Oricât s-ar scărpina, ele nu cad, că au dinţi ascuţiţi. Soluţia ar fi, poate, o perfuzie cu insecticid. Dar n-o să moară astfel şi câinele? În fiecare an, managerii spitalelor aş­teaptă să li se repartizeze un buget şi speră, tot speră ca la anul bugetul să fie mai consistent. Dincolo de spe­ranţe, n-ar fi rău parcă dacă şi-ar ajuta un pic norocul, dacă sistemul e permeabil şi se face loc de-o breşă… Pentru asta s-au inventat consultanţii. Po­vestea care urmează este despre consultanţi, despre nişte firme care câştigă o căruţă de bani din codificarea informatizată a diagnosticelor pacienţilor. Rolul lor în economia sis­te­mului sanitar este, într-o ex­pli­ca­ţie simplistă şi vulgară, de-a transfera datele statistice de la spitale la mi­nister, iar pe traseul acesta, de-a le umfla pe hârtie, astfel încât ministe­rul să afle că spitalul a muncit mai mult decât în realitate, a cheltuit mai mult, iar anul viitor are nevoie de un bu­get mai consistent. Un fel de joacă de-a furat căciula, dar cu folos garantat măcar pentru firmele de consultanţă. Această afacere are cheia undeva la vârful sistemului, în persoana lui Levente Vass (foto dreapta, alături de ministrul Cheke Attila). Patronul unor firme de consultanţă, acesta a devenit consilierul ministrului Cseke, după de­mi­sia acestuia a fost chiar dat drept fa­vo­rit pentru portofoliul Sănătaţii. Le­vente se simte însă excelent sub actu­a­lul mi­nistru Ridli, de care îl leagă multe: prietenii, interese, câte şi mai câte.


Fară a vă plictisi cu detalii, trebuie să vă spunem că fiecare pacient care a trecut printr-un spital va avea pe fişa de externare diagnosticul principal şi cele secundare. Datele medicale sunt codificate şi transmise lunar ministerului, la instituţia numită Şcoala Naţională de Sănătate Publică. Aceste date codificate folosesc la decontarea serviciilor medicale şi stabilirea complexităţii cazurilor tratate, care are oarece legătură şi cu performanţa unităţii spitaliceşti. Cu cât indicele de complexitate a cazurilor creşte, cu atât, teoretic, spitalul va semna anul viitor un contract mai avantajos cu Casa de Asigurări de Sănătate. În relaţia dintre spital şi minister apare un intermediar: firma de consultanţă care implementează softurile de codificare şi aduce cu sine "know-how"-ul. Softul ca softul, sunt pe piaţă o grămadă de firme care au softuri de codare a diagnosticelor, dacă vrei însă unul care poate creşte şi cu 70% pe lună indicele de complexitate a cazurilor, ei bine, îl găseşti doar la DRG Audit şi Medicode, de la Târgu-Mureş. E drept, acolo softul e muuult mai scump decât pe piaţă, iar firmele de consultanţă vin şi cu un bonus: un contract prin care pretind 10% din plusul de bani pe care îl vor aduce unităţii medicale. Plus care va fi – sau nu – acordat de Casa de Asigurări de Sănătate prin mărirea bugetului anul viitor. Dar procentul e încasat pe loc.

Nu ştim precis cât se ţin de cuvânt consultanţii, pentru că ei sunt secretoşi, iar clienţii ? managerii spitalelor ? îşi ascund, ca struţii, capul sub aripă când abordăm subiectul. Urmărind însă indicatorii economici ale celor două firme, nu putem decât să constatăm că managerii spitalelor stau la coadă la uşa lor.

Cu doar 6 angajaţi, DRG Audit a reuşit să strângă în perioada 2008-2010, potrivit propriilor declaraţii financiare, peste 5,2 milioane de lei profit brut, la o cifră de afaceri de peste 2,4 milioane lei anual.

În luna octombrie 2008, DRG Audit Târgu-Mureş câştigă prin licitaţie deschisă două contracte cu Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" din Bucureşti. Primul contract din data de 02.10.2008 are o valoare de 961.200 de lei, iar al doilea din data de 21.10.2008 o valoare de 250.000 de lei, ambele fiind încheiate pentru "audit extern în probleme de codificare şi DRG".

În Moldova, depistăm contracte încheiate cu această firmă şi la Spitalul Judeţean Suceava, şi la Rădăuţi, şi la Câmpulung Moldovenesc.


Jucătorii sunt de fapt arbitri

Fondatorul DRG Audit este Vass Levente, alături de Gergely Istvan şi Lorenzovici Lazlo. În clipa în care Vass Levente plecă la Ministerul Sănătăţii pentru a fi consilierul personal al lui Cseke, îi cedează lui Gergely Istvan acţiunile sale în firmă. Putem presupune fără teamă de greşeală că nu a plecat decât din acte, deoarece legătura dintre cei trei este destul de strânsă, aşa cum iese din propriile declaraţii de avere ale lui Vass Levente. El deţine, împreună cu Gergely şi Lorenzovici, imobile şi terenuri.

Cealaltă firmă de pe piaţă, Medicode SRL Târgu-Mureş, aparţine unui alt apropiat de-a lui Levente. Administrator şi unic asociat în firma Medicode este Lengyel Margareta, care însă întâmplător are aceeaşi adresă în buletin cu Lorenzovici Laszlo Zsombor, fondator în DRG Audit. Firma a fost înfiinţată în martie 2010 şi are 12 angajaţi, iar în primul an financiar de activitate a avut o cifră de afaceri de 213.04 de lei noi.

După ce s-a retras din DRG Audit, Vass Levente intră, în calitate de membru al cabinetului ministrului, în consiliul director al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar (SNSPMS), adică instituţia statului care validează fişele şi stabileşte ICM-ul spitalelor. Cu alte cuvinte, el face parte din echipa care stabileşte regulile jocului, fiind în acelaşi timp şi arbitru, şi jucător. Din acelaşi consiliu director mai fac parte şi alte nume cunoscute: prof. univ. dr. Cristian Vladescu, Director general-SNSPMPDSB, Ritli Laszlo Csongor, director Cabinet MS – fiul actualului ministru al Sănătăţii, dr. Nicolae Lucian Duţă ? preşedinte CNAS, cons. jur. Liliana Mihai, director direcţia juridică-CNAS, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel – UMF, conf. univ. dr. Alexandru Rafila – UMF.


Levente afirmă că a ieşit din biznis

Din postura de firme sub influenţa conducerii ministerului, DRG Audit şi Medicode au întotdeauna informaţii de ultimă oră cu privire la schimbările din sistem şi îi determină astfel pe manageri să semneze cu ei. Firmele de consultanţă de la Târgu-Mureş vin cu "know how-ul" după cum stipulează în contracte, dar şi cu informaţii care încă nu sunt publice şi speculează sistemul.

Dar ex-consilierul ministerial Vass Levente susţine că nu mai are nici în clin nici în mânecă, de ceva vreme, cu firmele de consultanţă, pentru că şi-a vândut acţiunile. Iar dacă vom mai insista cu întrebări pe tema legăturilor domniei sale cu această activitate, pe cât de ocultă pe atât de profitabilă, se va întreba dacă nu cumva suntem mânaţi de interese ascunse. Domnia sa ne cere să nu îl mai supărăm cu întrebări, fără a fi dispus să dea şi explicaţii, după cum se poate auzi în clar în documentarul video postat pe www.jurnalul.ro.

O afacere la limita legalităţii

Am vrut să obţinem şi o viziune total neutră asupra acestei afaceri, motiv pentru care am apelat la un magistrat din judeţul Iaşi, care sub protecţia anonimatului ne-a declarat că "datele prezentate, contractul şi documentele arată la o primă vedere o afacere ciudată. Este mirositoare. De ce ar plăti spitalul o sumă atât de mare, când ar putea angaja doi oameni care să facă asta şi ar face o economie de cel puţin 60-70 la sută. Pentru a se vedea însă clar avantajele şi dezavantajele acestui contract este nevoie de un control serios de la Curtea de Conturi, iar Parchetul ar trebui să se autosesizeze pentru a vedea dacă este vorba despre o infracţiune sau nu".

Cum funcţionează sistemul DRG (Diagnostic Relative Group)

Orice pacient externat din spital va avea pe foaia de externare un diagnostic principal (DP) şi unul sau mai multe diagnostice secundare (DS). Practic acestea vor servi ca justificare pentru decontarea serviciilor medicale pe caz externat şi pentru a se stabili gradul de complexitate a cazurilor tratate în unitatea medicală, denumite în termenul de specialitate indice ICM (Index Case Mix). La început de an, atunci când se semnează contractele cu Casa Naţională de Sănătate, sumele pe care fiecare spital le va primi vor fi date de o formulă simplă de calcul: ICM x TCP x nr. de cazuri contractate; unde TCP reprezintă costul pe caz ponderat, sau altfel spus cât decontează Casa pentru fiecare caz în parte. Asta pentru că spitalele primesc aceeaşi sumă şi pentru o mână ruptă şi pentru o unghie încarnată.
Aşadar singura variantă ca un spital să primească mai mulţi bani este să aibă în statistică un indice de complexitate a cazurilor (ICM) cât mai ridicat, astfel încât în urma formulei de calcul să rezulte un total cât mai mare.
Spitalele sunt nevoite astfel ca la fiecare pacient externat să codifice diagnosticele principale şi secundare, precum şi toate procedurile efectuate, astfel încât să vadă ce ICM au realizat. Fiecare diagnostic primeşte un cod din sistemul DRG (Diagnostic Relative Group), căruia îi corespunde o valoare. Când înmulţeşti diagnosticul principal şi cele secundare rezultă ICM-ul, motiv pentru care ideal este ca valoarea DRG a fiecărui diagnostic să fie cât mai ridicată.

"E o ordine tâmpită acolo…"

Managerii spitalelor nu sunt mulţumiţi de codificarea pe care o fac medicii lor, motiv pentru care simt nevoia de a cere ajutor din exterior. Este şi cazul celor de la Spitalul Municipal din Câmpulung Moldovenesc. "Inclusiv noi avem dificultaţi, avem probleme. De aia am şi apelat la un moment dat (n.a. – la o firmă de consultanţă) pentru că sunt unele spitale unde s-a făcut o educaţie în ceea ce priveşte codificarea… dacă sunt două diagnostice de acelaşi fel. Este de exemplu, vine femeia cu avort, da? Dacă treci primul diagnostic avortul şi următorul diagnostic sângerare masivă, punctajul este mic. Dacă treci primul sângerare masivă şi al doilea avortul, se schimbă complet codificarea… E diagnosticul principal şi cel secundar… Da! ICM-ul! E o chestie pe care lumea n-o ştie şi atunci unele spitale au un ICM mic de ce? Pentru că e o ordine tâmpită acolo care… sunt multe lucruri care…", ne-a povestit managerul Spitalului Municipal din Câmpulung Moldovenesc, dr. Eugen Cioşnar.


Paradisul birocratic e populat de toţi dracii

Toate spitalele îşi doresc un ICM cât mai mare pentru ca anul viitor să primească un contract cât mai gras cu Casa de Sănătate. Numai că, la nivel naţional, bugetul pentru toate spitalele este unul fix, iar dacă toate unităţile medicale cresc artificial, în mod logic banii vor fi aceiaşi, motiv pentru care singurii care vor câştiga de fapt vor fi cei de la Târgu-Mureş. Conform contractelor pe care ei le semnează cu spitalele, în urma consultanţei ei încasează un comision de 10% din plusul pe care ei îl aduc unităţii medicale în cauză, însă nu mai mult de 110.000 de lei pe lună, în cazul firmei DRG Audit S.A. Asta dintr-un singur motiv: pentru ca să nu depăşească pe un CPV de servicii de consultanţă 15.000 de euro şi să fie nevoie de licitaţie.

În mod incredibil, managerii spitalelor semnează contracte cu aceste firme, deşi acestea sunt în defavoarea unităţilor spitaliceşti. La această părere a ajuns şi un procuror de la Parchetul Suceava, căruia i-am prezentat la nivel ipotetic un astfel de contract şi care a conluzionat că "ar fi la limita legalităţii şi clar în defavoarea spitalului".

Cei 10% sunt cuantificarea în bani ai diferenţei de ICM pe care în urma calculului minune auditorul în aduce în plus. În contract este prevăzut că el va fi plătit chiar dacă valoarea ICM-ului scade. În plus nicăieri în contract nu se specifică exact de unde pleacă baza de calcul de 10%, sau altfel spus de la ce valoare aduce un plus firma de la Târgu-Mureş.

Cu alte cuvinte firma spune că de exemplu, spitalul "x" a realizat un ICM pe luna august în valoarea "y", ce reprezintă 10.000 de lei, iar în urma analizei s-a ajuns la un ICM "y1", ce reprezintă 15.000 de lei, iar ei încasează 10% din 5.000 de lei. Numai că cei 15.000 de lei ar trebui să se regăsească în contractul pe anul viitor al spitalelor cu Casa de Sănătate şi în realitate nimeni nu poate spune că spitalul "x" va şi încasa pentru luna august a anului viitor 15.000 de lei, deoarece nu se cunoaşte bugetul pe anul viitor. Altfel spus firmele de consultanţă încasează un comision anticipativ şi nimeni nu sesizează că în contract nu este stipulat nicăieri faptul că banii ar trebui returnaţi de exemplu dacă prognoza financiară nu se adevereşte.

Sistemul dă şi rateuri

Încrederea orbească a managerilor în aceste contracte este poate chiar prostească. Sistemul consultanţilor de la Târgu-Mureş nu este infailibil şi ei îşi primesc banii conform contractului, fie că aduc plus sau minus. La Spitalul Municipal Cluj-Napoca, deoarece cineva de la firma de consultanţă a dormit în front, s-a înregistrat la începutul acestui an o scădere drastică a ICM-ului. Grav este că la acel spital firma Medicode, care primeşte bani pentru a codifica cât mai precis, nu a văzut eroarea până când nu au venit validările de la Şcoala Naţională. Astfel, dacă în 2010 Spitalul Municipal Clinic Cluj-Napoca avea un ICM de 1.1365, iar TCP-ul (tarif pe caz ponderat) 1.390 lei, acum în 2011 a ajuns la un ICM de 1.0884, iar TCP-ul (tarif pe caz) a crescut la 1.433 lei, creştere similară ca şi la celelalte spitale din ţară. În total, din cauza acestei erori Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca a pierdut de la începutul anului până acum circa 100.000 de euro.

Articole recomandate:

    Anchete, Paul Ciurari, Spitalul Judetean Suceava, Vass Levente

Comentează folosind Facebook:

4 comentarii:

  1. Salut,

    Cateva precizari:

    -practic aceste companii modifica FO dupa ce pacientul a parasit demult spitalul. Si asta dupa mine e maxima infractiune.

    -evident ca sunt aceiasi beneficiari in spate . S-au despartit in acte pt ca DRG AUDIT a beneficiat de nenumarate contracte "pe telefon" de la cabinetul MS . Cand au inteles ca or sa iasa de la guvernare au facut MEDICODE . Managerii de spitale nu stiu si au trecut la 'altii' , mai noi si mai civilizati dar de fapt sunt aceiasi si asta stiu din interior desigur dar se pot fff usor compara ofertetle si vei vedea.


    Plus multe multe magarii facute de acest Lorenzovici.

  2. Administrator şi unic asociat în firma Medicode este Lengyel Margareta, care însă întâmplător are aceeaşi adresă în buletin cu Lorenzovici Laszlo Zsombor, fondator în DRG Audit.


    -d-na este soacra d-lui Lorenzovici.

  3. SA VEDEM DUPA CE VOM PLECA TOTI MEDICII CE VOR MAI FACE ACESTI MAFIOTI ? VOR CONSULTA EI PACIENTII CU CLICA LOR

  4. AU NEVOIE DE BANI PENTRU PARTIDUL DE GUVERNAMANT DE LA DATA RESPECTIVA SI PENTRU EI

Trimiteți un comentariu

Poţi utiliza unele etichete HTML, cum ar fi <a href=""></a>, <b></b>, <i></i>.

 

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online