skip to main | skip to sidebar

EXCLUSIV Au comis-o și la Moara! Groapa de gunoi încalcă legea și nu va putea fi autorizată, deși a fost recepționată încă din 2016


Deși depozitul de deșeuri din comuna Moara a fost finalizat de mai bine de doi ani, Consiliul Județean Suceava nu va putea obține autorizație de mediu din cauză că nu a respectat obligațiile și interdicțiile prevăzute de legislație.

Investiția a fost recepționată de Consiliul Județean Suceava în martie 2016. După un an, în iunie 2017, Consiliul Județean Suceava, sub semnătura președinteului Gheorghe Flutur, a înaintat Agenției pentru Protecția Mediului Suceava o solicitare pentru emiterea autorizației integrate de mediu. Documentația a fost întocmită de EPMC Consulting SRL Cluj Napoca.

Deși de la depunerea solicitării a trecut mai bine de un an, APM Suceava nu a emis nici până astăzi autorizația integrată de mediu cerută de Consiliul Județea Suceava. Nici nu o va face. Motivul este unul simplu: depozitul de deșeuri nu îndeplinește condițiile imperative impuse de legislație cu privire la distanța minimă față de zonele locuite.

Astfel, conform filei 162 din formularul de solicitare (vezi facsimil), distanța de la groapa de gunoi până la localitatea Vornicenii Mici este de 770 de metri, iar distanța până la localitatea Vornicenii Mari este de 890 de metri.

Groapa de gunoi de la Moara a fost construită prea aproape de zonele locuite

La momentul alegerii amplasamentului Consiliul Județean Suceava nu a ținut cont de interdicțiile impuse de legislație. Astfel, Consiliul Județean avea obligația de a asigura o distanță minimă de protecție de 1.000 de metri între corpul depozitului și zonele locuite.

Mai exact, pct. 1.1.2.1.2 lit. b) din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor prevede:
„Verificarea amplasamentului unui depozit ține seama de:
b) poziționarea față de zonele locuite existente sau planificate; distanța de protecție față de corpul depozitului trebuie să fie de cel puțin 1.000 m pentru depozitele de deșeuri nepericuloase și periculoase; construcțiile individuale vor fi luate în considerare separat”.

Totodată, Anexa nr. 1 la O.M.S. nr. 536/1997, prevede:
„Art. 8: Între întreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot și vibrații, și teritoriile protejate învecinate, se asigura zone de protecție sanitară. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înțelege: zonele de locuit, parcurile, rezervațiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă și recreere, instituțiile social-culturale și medicale, precum și unitățile economice ale căror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsiți de impurități.
Art. 11 (1): În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanțe, distanțele minime de protecție sanitară, recomandate între zonele protejate și o serie de unități care produc disconfort și unele riscuri sanitare, sunt următoarele:
(…)
- Depozite controlate de reziduuri solide - 1.000 m”.

Depozitul de deșeuri de la Moara a fost construit din fonduri europene, în cadrul „Sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Suceava”, proiect prin care a fost construit și depozitul de deșeuri de pe raza comunei Pojorâta, în vârful Pasului Mestecăniș. Construirea depozitului de la Pojorâta este acum anchetată de procurorii DNA Suceava.

Facsimil după fila 162 din formularul de solicitare a autorizației integrate de mediu pentru depozitul de deșeuri de la Moara:


Primele două file din formularul de solicitare a autorizației integrate de mediu pentru depozitul de deșeuri de la Moara:



Articole recomandate:

    Anchete, Flutur, Groapa de gunoi Moara, Moara

Comentează folosind Facebook:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Poţi utiliza unele etichete HTML, cum ar fi <a href=""></a>, <b></b>, <i></i>.

 

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online