skip to main | skip to sidebar

De ce să NU votez Băsescu, varianta Sanda Maria Ardeleanu


Să presupunem că eşti parlamentar, mai exact deputat. Să zicem că nu prea ai făcut politică la viaţa ta, în afară de disputele cu vecina de palier cu privire la rufele din uscător. Să mai presupunem că fiind cadru didactic la USV ai reuşit să convingi câţiva colegi să te voteze pentru o funcţie de prorector. Să zicem şi că ai avut noroc că şeful unui partid nu avea nicio altă opţiune pentru candidatul din colegiul Suceava. Presupunem şi că tot activul de partid din municipiul, în frunte cu primarul şi şefi de instituţii, ţi-au făcut campanie non-stop pentru că te luptai cu Donţu şi Băişanu. Pentru că în Parlament timpul trece destul de greu, între două simpozioane şi o paranghelie electorală, găseşti timp să-ţi faci blog. Nu cotează că nu ţi-l citeşte nimeni. Vrei însă să îţi lauzi şefii de partid, aşa că nu mai contează că devii ridicol.

Aţi ghicit deja cu siguranţpă că mă refer la Sanda Maria Ardeleanu, deputat PDL. Omul de cultură, profesorul universitar, coordonatorul de doctorat, prorectorul Sanda Maria Ardeleanu reuşeşte să atingă culmi ale penibilului prin două articole postate în urmă cu vreo două zile pe blog, în care îi înjură vârtos, aproape ca un birjar, pe Mircea Geoană, Crin Antonescu şi Sorin Oprescu şi îl laudă greţos pe actualul şef al statului.

Am citit cu dezgust pupincurismul deşănţat de care nu credeam că este în stare un profesor universitar. Acesta este încă un motiv pentru care nu voi vota Traian Băsescu. Vă invit să lecturaţi cu atenţie imaginea pe care Sanda Maria Ardeleanu şi-a construit-o despre Traian Băsescu. De asemenea, vă recomand să citiţi mai jos şi cum îi caracterizează doamna Ardeleanu pe Mircea Geoană, Crin Antonescu şi Sorin Oprescu.

În mare, dacă nu aveţi răbdare să citiţi textul în întregime, e bine să ştiţi că în ochii profesorului universitar Sanda Maria Ardeleanu, Traian Băsescu este:
  • politicianul pur-sânge, experimentat în două decenii de neobosită dăruire în meseria de politician
  • model de politician european într-o societate încă marcată de referenţialitatea comunistă
  • cel care a stimulat mass-media românească acordându-i toată libertatea, înţelegerea
  • nu ştie a minţi
  • luptătorul perpetuu în slujba Binelui general
  • model verificat al tinerelor generaţii în lipsă de modele
  • unica noastră garanţie în continuarea integrării europene şi a renaşterii naționale

Sublinierile cu roşu îmi aparţin, cuvintele îngroşate sunt din textul original.




De ce Traian BĂSESCU…



-posibile răspunsuri-



… pentru că este întruchiparea lui homo politicus, politicianul pur-sânge, experimentat în două decenii de neobosită dăruire în meseria de politician (de la Ministru la Primar apoi Preşedinte de ţară), făcându-şi responsabil treaba şi imprimându-şi puternica personalitate;



… pentru că este politicianul-om din POPOR prin naştere şi educaţie, popular şi partizan al simplităţii, cu o vorbă bună şi pentru badea Gheorghe din creierul munţilor, dar şi pentru lumea Culturii, Artei şi Literaturii, pentru savanţii din laboratoarele de cercetare;



… pentru că este om viu / argint viu, realizator al unei politicii vii, transparentă şi spectaculară, oferind direct dar şi indirect model de politician european într-o societate încă marcată de referenţialitatea comunistă;



… pentru că a scos politica din birou către oameni, formând discursul public modern printr-un propriu discurs politic fără egal în aceşti ani, pentru că a stimulat mass-media românească acordându-i toată libertatea, înţelegerea, oferindu-i „subiecte” ca nimeni altul;



… pentru că ştie să comunice, pentru că nu ştie a minţi, pentru că i se adresează fiecăruia potrivit poruncilor strămoşeşti:

„Poartă-te cum ţi-e portul,

Vorbeşte cum ţi-e limba…”


putând susţine şi un discurs magistral la o Şedinţă de Consiliu Superior al Magistraturii, dar şi un discurs artistic pe o scenă a Festivalului George Enescu după audierea unui renumit pianist, sau un discurs popular într-o piaţă de legume. Are un cuvânt de alean şi de îmbărbătare pentru năpăstuiţii inundaţiilor, dar îi şi pune pe jar pe toţi politicienii ţării. „Baia de mulţime” e, de fapt, „nevoia de mulţime”. Cunoaşte omul şi la necaz dar şi la bucurie, căci … „sunt suflet în sufletul neamului meu…”



… pentru că este, de departe, cel mai charismatic personaj al politicii din spaţiul românesc, pentru că nu „a lipsit niciodată de la ORE”, implicăndu-se peste tot, punând în mişcare un concept propriu – preşedintele jucător, de aceea, tot ce mişcă-n ţara asta… nu îi e în niciun fel străin;



… pentru că, structură militară de rezistenţă, nu se clatină după cum bat vânturile îndoielnice ale politicii dâmboviţene, pentru că e curajos şi insuflă curaj, pentru că-şi provoacă inteligent duşmanii, pentru că, vorba poetului: „Te-or întrece nătărăii chiar de-i fi cu stea în frunte”, dar „Nu mor caii când vor câinii” şi pentru că Preşedintele actual va câştiga încă un mandat cu un scor zdrobitor;



Si-apoi, cine să conducă ţara asta mai bine?! Un profesoraş boem, un diplomat ratat şi ahtiat după putere sau un chirurg expirat?



Traian Băsescu este expresia deschiderii sufleteşti, e singurul care ştie, poate şi are ce da din toată inima, insuflând şi inspirând încredere, fiind luptătorul perpetuu în slujba Binelui general, al competenţelor, model verificat al tinerelor generaţii în lipsă de modele;



… pentru că numele domniei sale se asociază cu condamnarea comunismului, cu România în Uniunea Europeană şi reforma profundă întru modernizarea statului românesc, fiind unica noastră garanţie în continuarea integrării europene şi a renaşterii naționale;



… şi, nu în ultimul rând, pentru că este de-al nostru, cu doamna Maria, fiică a Burdujenilor, şi tată din Vaslui… şi a venit şi rândul nostru, al moldovenilor, să ne adunăm, laolaltă, în jurul Preşedintelui nostru ce poartă un NUME, un prenume şi un RENUME, şi căruia îi vom spune SIMPLU: TRAIAN BĂSESCU!




Şi articolul în care vorbeşte despre Mircea Geoană, Crin Antonescu şi Sorin Oprescu, deşi evită să le rostească numele:



Dintr-un imaginar socio-politic



Tipologii politice



  1. Diplomatul ratat dar ahtiat după putere
  2. Profesorașul boem
  3. Chirurgul expirat


1. Diplomatul ratat dar ahtiat după putere:



Fiu de colonel de securitate, ginere de nomenclaturiști, personaj mediocru, de aceea ”prostănac”, cu produși lingvistici lineari și emanați din statutul fostului inginer de șantier, cocoțat pe cai mari în diplomație apoi în politichie, un Dinu Păturică al zilelor noastre, avid de putere și de avere, surogat de președinte de țară, un Ilici puțin mai reformat, acum îndoctrinat ”din afară” în interesul tagmei partinice și al ocrotirii corupților. Exsanguinat, fără personalitate, dispus la toate compromisurile politicii murdare. Nu degajă încredere, nu emană forță. O marionetă de partid.



2. Profesorașul boem:



Profesorașul de țară, fostul rocker cu plete, susținut de ”junețea atractivă”, care vrea mai mult decât poate duce deoarece i s-a indus ideea că discursul bine ticluit, ceva mai bun decât cel al corifeilor limbajului de lemn, poate agonisi adeziune și simpatii. Veșnic absent de la ore, de aceea ”chiulangiu”, mizează pe trecerea pe care o au ”băieții buni, săraci și frumușei” dar și pe impactul discursurilor rotunde, netede, rostite într-o limbă română alertă, curată, care place auditoriului. Până la un punct. Tipul e doar ….VORBĂ. Adevărul rostirilor sale este în altă parte. O țară nu se conduce doar cu vorbe frumoase, țara se conduce cu FAPTE. Și faptele-i lipsesc. Atât!



3. Chirurgul expirat:



Un chirurg, eminent odinioară, dar care s-a ratat și a … expirat, fizic și sufletește. Fără curaj, anvergură sau dorință de a risca pentru cei pe care și i-a asumat și a jurat că-i va păstori bine. Cu o pălărie foarte mare care cade peste ochi…Personaj inedit pe scena politică, aduce nota ”de bulevard” din viața civilă, bizar, neseriozitatea chirurgului-golan cu mii de operații pe abdomen reușite. Limbajul maschează o grosolănie ordinară, contrastând cu bibliotecile care îi impiedică discursul public oficial, greoi și contradictoriu. Cocon de securist, produs al vechii fabrici de activiști, el ”vrea să fie președinte”, pentru că ”director am fost, primar general am fost”. Un ”pacient … prezidențiabil”, debusolat după părăsirea meseriei. Un pacient care ar trebui lecuit degrabă.





Pentru că aţi avut răbdare să citiţi în întregime cele două articole ale Sandei Maria Ardeleanu mă simt obligat să vă ofer şi un bonus. Citiţi mai jos un comentariu scris pe blogul deputatului PDL de un alt om de cultură sucevean, Angela Furtună:







Şi, pentru conformitate, screen-shot-uri după cele două articole.



Articole recomandate:

    Baisanu, Basescu, Crin Antonescu, Mircea Geoana, PDL, PNL, politice, PSD, Sanda Maria Ardeleanu

Comentează folosind Facebook:

3 comentarii:

  1. Daca ne zice doamna cu ce se ocupa cand era mai tinerica poate si punem greutate pe cuvintele ei.

  2. Se vede ca cucoana a fost prelucrata pe la scolile de partid si este o vajnica aparatoare a cuceririlor comunismului si infiereaza cu manie proletara pe toti oponentii securistului marinar. Femeia asta e un caz tipic pentru intelectualul român fara coloana care permanent a lins papucul si a scris ode mai marilor vremii. E demna de dispret.

  3. Doamna Sanda Maria Ardeleanu este un om onest si care munceste enorm, pentru ca din mult-putinul pe care ni-l ofera Romania de azi, sa reusească a face cate ceva si pentru comunitate.
    Imi amintesc, era acum cativa ani, la una din editiile Colocviului International de Stiinte ale Limbajului organizat de Universitatea Suceava, avand in inima organizatorilor pe Sanda Ardeleanu. Marele invitat era savantul Eugeniu Coseriu, o somitate a lingvisticii romanesti insa care venea din exil si nu era agreat de Bucuresti.
    Buuuun. La invitatia localnicilor, Bucurestiul nu a venit.Nici Radio Cultural de atunci, nici TVR Cultural. Numai Radio Iasi a venit, si Centrul de la Cluj al Lingvisticii coseriene, cu seful sau de catedra, eminentul profesor Mircea Borcila. Basarab Nicolescu, academicianul, de asemenea. In schimb, toata televiziunea si radio de la Chisinau au venit la Universitate, sa-l vada, sa-l inregistreze pe Coseriu, care in ultimii sai ani isi folosea toate intrarile, tot lobbyul german si italian sau francez sa ca fie de folos " nefericitei Basarabii".
    Au venit cei din Chisinau, asadar, insa in acei ani 90 ei erau tare saraci. Pur si simplu, dotati cu camere, reportofoane si magnetofoane vechi, cu un Gaz de pe vremea rusilor si inarmati numai cu un sac de pesmeti ca hrana. Mi-au dat lacrimile cand am vazut acel eroism de care au fost capabili jurnalistii si redactorii din Chisinau, pentru a fi alaturi de Coseriu si pentru a imortaliza toate reuniunile cu el, in timp ce romanii de aici din tara au tratat evenimentul cu maxima indiferenta si nesimtire. Y compris revista locala Bucovina Literara, aflata inca in mana politrucilor stalinisti, nu era interesata sa gazduiasca un savant autentic, langa care conditia pigmee a politrucului pecerist se vede oribil.

    Doamna Sanda Maria Ardeleanu, simtind in ce dificultate se gaseau jurnalistii din Chisinau dar vazand si nedezmintita lor hotarare de a inregistra toate momentele - epocale, va asigur - cu Eugeniu Coseriu - a sponsorizat personal cu mari eforturi toate acele zile. Nimeni nu ar mai face asa ceva in zilele noastre.

    Enfin, passons, era doar un exemplu, care nu e singular.

    Urmarea: cei din Chisinau, veniti in Romania materialiceste din secolul al XIX-lea, dar sufleteste dotati cu un suflet curat ca apa de izvor, inarmati numai cu apa si un sac de pesmeti, detin acum, gratie efortului si curajului lor sustinut de Sanda Ardeleanu, cea mai tare arhiva cu Eugeniu Coseriu,care valoreaza la ora actuala sute de mii de Euro, in timp ce fudulii de la Bucuresti si Iasi, nemaivorbind de Cultura politruca de la Suceava, nu au nimic. A fost inca un mod al romanilor de a-si arata dispretul fata de valorile exilului(xenofobie) sau fata de valorile sarace si lipsite de suport(nepăsare fata de potentialul uman romanesc). A fost, din partea dnei Ardeleanu, o dovada ca identifica valoarea si o sustine in momentele egrele. Ca este compatibila si cu statutul de Mecena.
    Le-a dat romanilor din Chisinau o sansa, le-a intins o mana de ajutor, iar cei din urma sunt cei dintai.
    Talmudul ca si cartile crestine spun ca cine salveaza o viata, salveaza omenirea de fapt.
    Cinste altruistilor si oamenilor de bine!

Trimiteți un comentariu

Poţi utiliza unele etichete HTML, cum ar fi <a href=""></a>, <b></b>, <i></i>.

 

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online