Șefii CJ Suceava își apără datele false din dosarul Moara cu un articol ambiguu dintr-o hotărâre de guvern, dar sunt contraziși de Directiva UE privind gropile de gunoi

Consiliul Județean Suceava se apără în problema datelor modificate din pix în fișa de solicitare a autorizației integrate de mediu pentru groapa de gunoi Moara. Vicepreședintele Viorel Seredeniuc invocă o prevedere ambiguă dintr-o Hotărâre de Guvern, dar ignoră directiva UE privind depozitele de deșeuri. 

Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Viorel Seredenciuc mi-a transmis astăzi un drept la replică privind articolul în care dezvăluiam că instituția a inclus date false în fișa de solicitare a autorizației integrate de mediu înaintată către APM Suceava în mai 2018. Mai exact, deși în solicitarea inițială din iunie 2017 erau menționate distanțele reale către localitățile din apropiere, adică 770 de metri până la Vornicenii Mici și 890 de metri până la Vornicenii Mari, în documentul revizuit din mai 2018 distanțele au devenit 1.008 metri până la Vornicenii Mici și 1.203 metri până la Vornicenii Mari.

„Va spun cu toată responsabilitatea că nu este vorba de nici un fals în documentele emise de Consiliul Județean, ci doar de o revizuire a documentației pentru emiterea Autorizatiei integrate de mediu, conform legislației. Mai exact, documentația din 2017 era realizată prin introducerea unor măsurători făcute de la limitele depozitului, iar documentația din 2018 este făcută conform prevederilor legale, de la corpul depozitului. Firma care a realizat documentația și-a asumat greșeala și a transmis către APM documentația revizuită”, a precizat Viorel Seredenciuc, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava.
Așadar, s-ar părea că Viorel Seredenciuc invocă pct. 1.1.2.1.2 lit. b) din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 349/2005 care prevede că în cazul zonelor locuite existente sau planificate distanța de protecție față de corpul depozitului trebuie să fie de cel puțin 1.000 m pentru depozitele de deșeuri nepericuloase și periculoase”.

Problema e că Hotărârea de Guvern nu definește clar ce anume se înțelege prin noțiunea de „corp al depozitului”. Am putea înțelege că în accepțiunea Consiliului Județean corpul depozitului ar fi doar suprafața pe care efectiv sunt depozitate deșeurile. Chiar și așa, între gard și locul în care ar fi efectiv depuse gunoaiele sunt ceva mai puțin de 30 de metri. Adică și în aceste condiții distanța până la Vornicenii Mici ar fi doar de vreo 800 de metri. Motiv pentru care CJ Suceava a măsurat distanța de undeva de prin mijlocul depozitului și a trecut peste case până a ieșit puțin peste interdicția de 1.000 de metri prevăzută de legislație.

CJ Suceava a tras de linii până s-au lungit peste interdicția de 1.000 de metri

Ceea ce Viorel Seredenciuc uită să spună, pentru că nu cred că nu știe, este că legislația europeană nu este atât de ambiguă precum e cea românească, ci este foarte clară și, așa cum se știe, prevalează legislației naționale.

Art. 1.1.1.a din Anexa I a Directivei 1999/31/CE: „La stabilirea amplasamentului unui depozit de deșeuri trebuie să se ia în considerare cerințele referitoare la distanțele de la perimetrul depozitului de deșeuri la zonele de locuit și de agrement, cursuri de apă, ape stătătoare și la alte zone agricole sau urbane”. 

Or, chiar dacă Directiva 1999/31/CE a lăsat la aprecierea fiecărui stat membru să-și stabilească distanțele de protecție față de gropile de gunoi, actul normativ stabilește foarte clar cum se face măsurătoarea: de la perimetru (în varianta în engleză este utilizat termenul „boundary”). Adică fix de la gard, nu din mijlocul gropii de gunoi.

Directiva era în vigoare și când a început proiectul, este în vigoare și astăzi.

Așadar, Consiliul Județean Suceava nu avea nicio bază legală să modifice distanțele reale menționate în prima fișă de solicitare a autorizației integrate de mediu și să utilizeze distanțe false în varianta revizuită din mai 2018. 

Q.E.D.


Pe aceeași temă:

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii