skip to main | skip to sidebar

Bucovina în 1925

În 1925 abia trecuseră şapte ani de când teritoriul din Nord-Vestul Moldovei ocupat de austrieci în 1774 revenise în graniţele României Mari.

Mai jos se găseşte o descriere a provinciei Bucovina, aşa cum era atunci perceput acest spaţiu de contemporani, descriere care se regăseşte în Anuarul "Socec" al României Mari, 1924-1925.

Click pe imagine pentru dimensiunea completă
Descrierea Bucovinei în Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925

Suprafaţa totală 10.441 km pătraţi. -- Se mărgineşte la Nord cu Galiţia de care o desparte Nistrul, la Est cu Galiţia, Basarabia şi Moldova, la Sud cu Moldova, iar la Vest cu Ardealul, Maramureş şi Galiţia.

Terenul Bucovinei prezintă variaţiuni; având câmpii, dealuri şi munţi. Regiunea câmpiilor este situată către Sud-Est, iar la Sud-Vest se întinde regiunea munţilor Carpaţi. Cea mai joasă regiune e aceea a Nistrului, 135 metri deasupra nivelului mării, de la care regiune terenul începe să se ridice treptat pe măsură ce înaintează spre Sud, spre râul Bistriţa Aurie, atingând 1859 metri la muntele Kaldu-Dzumalem (probabil Vf. Budacu – n.n.). În general, pământul Bucovinei este mai mult muntos şi deluros decât şes. Munţii sunt acoperiţi cu păduri bătrâne, unde se găsesc lemne de foc şi de construcţiuni de toate esenţele. -- Prin văile munţilor şi la şes se află păşuni bogate.

Ape: Nistrul la Nord (către graniţa Rusească). Prutul în centru şi Nord-Vest unde formează graniţa spre Polonia, şi Bistriţa Aurie la Sud. -- Afară de aceste râuri mai sunt şi următoarele râuri mai mici: Ceremuşul, Siretul cu Siretul Mic, Suceava şi Moldova.

Populaţiunea Bucovinei este formată din mai multe neamuri ca: români, ruteni (slavi), germani şi evrei, dintre care cei mai numeroşi sunt rutenii. Românii sunt în număr cam de vreo 250.000. În total, Bucovina are aproximativ 854.842 locuitori, (sic!) ceea ce revine, aproximativ la 82 locuitori la 1 km pătrat.

Cultura poporului în Bucovina în general este oarecum înaintată, în special la oraşe. Oraşul Cernăuţi excelează prin diferite şcoli superioare printre care o Universitate cu 4 facultăţi.

Cultul. Din acest punct de vedere, populaţiunea Bucovinei aparţine mai multor confesiuni şi anume: Ortodoxă, Greco-orientală ca religiune predominantă de Stat, având în frunte pe Mitropolitul Bucovinei, Greco-Catolică, Româno-Catolică, Armeano-Catolică, Evanghelică şi Mosaică.

Agricultura şi creşterea vitelor: Ocupaţiunea principală a locuitorilor la şes şi în reg. deluroase este agricultura şi creşterea vitelor, iar în regiunea muntoasă scoaterea lemnelor de foc şi de construcţii din vastele păduri. -- La Rădăuţi se găseşte un Depozit de Remontă a Statului, pentru perfecţionarea rasei cailor.

Comerţul este mai desvoltat decât industria, întrucât a intrat mai repede în spiritul populaţiunei, care aparţinând până la revenirea la patria mumă, unui Stat cu industrie desvoltată conform cerinţelor moderne, nu simţea lipsă de unelte şi alte lucruri trebuincioase. -- Starea comerţului este astăzi şi mai înfloritoare în urma unirii acestei provincii cu patria mumă. Centrul activităţii comerciale este oraşul Cernăuţi, capitala Bucovinei.

Industrie: Industria în Bucovina a înregistrat un progres simţitor, posedând un număr important de industrii printre care cităm: Industria de cherestea în mare desvoltare, de sticlării, de maşini, de spirt, de lichioruri, de bere, produse chimico-farmaceutice, parfumerii, săpun, lumânări, maşini agricole, mori sistematice, paste făinoase, ciocolată, mobile de lemn, cărămizi, ţigle de acoperit casele, ciment, pielărie, încălţăminte, ţesătorii, tricotaje, covoare şi alte industrii mai mici. Industria casnică este de asemenea demnă de citat. De remarcat produsele de ţesături şi broderii, executate cu mare artă.

Industria minieră: Se exploatează actualmente minele de sare de la Cacica şi Soloneţ, minele de fer de la Broşteni şi Pojorâta şi minele de piatră şi magneziu de la Iacobeni. -- Se mai găsesc şi mine de argint şi aramă.

Ape minerale la Dorna Candreni (staţiune balneară şi climaterică) cu ape minerale feruginoase bogate în acid carbonic; Poiana Negri (staţiune balneară şi climaterică) cu ape minerale alcaline feruginoase; Puciosu (staţiune balneară) cu ape minerale bogate în pucioasă, Vatra Dornei (staţiune balneară şi climaterică) cu ape minerale radioactive foarte bogate în fier şi acid carbonic.

Comunicaţii: Bucovina este străbătută de o reţea de Cale ferată normală precum şi de C.F. îngustă, care leagă între ele atât oraşele şi centrele mai importante industriale, cât şi întreaga provincie cu vechiul regat, Transilvania şi Basarabia. Noua linie ferata directă, care leagă Bucovina cu Transilvania, deschide noi perspective de desvoltare comerţului Bucovinean.

Împărţirea administrativă: Bucovina se împarte, din punct de vedere administrativ, în 11 judeţe: Câmpu-Lung cu capitala Câmpu-Lung, Cernăuţi cu capitala Cernăuţi, Coţmani cu capitala Coţmani, Gura Humorului cu capitala Gura Humorului, Rădăuţi cu capitala Rădăuţi, Siret cu capitala Siret, Storojineţ cu capitala Storojineţ, Suceava cu capitala Suceava, Văşcăuţi cu capitala Văşcăuţi, Vijniţa cu capitala Vijniţa şi Zastavna cu capitala Zastavna, având 323 comune rurale, repartizate pe judeţe şi pe ocoale care sunt în număr de 20. Oraşul Cernăuţi are o administraţiune autonomă.

Oraşe: Bucovina posedă 10 oraşe din care cele mai importante sunt: Cernăuţi aşezat pe rîul Prut, Siret aşezat pe râul Siret, Rădăuţi, Suceava lângă râul cu acelaş nume şi Câmpu-Lung lângă râul Moldova. Târguri, adică comune mai de aseamă sunt următoarele: Boian, Sadagura, Zastavna, cuprinse între râurile Nistru şi Prut; Văşcăuţi, Vijniţa, Stăneşti de Jos şi Storojineţ, cuprinse între râurile Prut şi Siret; Solca, Gura Humorului şi Vatra Dornei, aşezate în regiunea sudică.

Dintre acestea Solca, Iacobeni şi Vatra Dornei sunt staţiuni balneare renumite. -- Solca cu ape sărate şi sulfuroase, Iacobeni cu ape sulfuroase şi Vatra Dornei cu ape acidulate.

Istoric: Primele date istorice concludente le avem începând de la anul 1342 – dată până când istoria nu se ocupă în mod amănunţit de evenimentele petrecute în această provincie, evenimente reduse la nenumărate şi continue invazii de diferite popoare.

Între anii 1342 – 1348 se formează Voievodatul Moldovenesc care durează independent până în secolul al XVI-lea, când Bucovina este ocupată de Turci, ocupaţie care se prelungeşte până în anul 1774, când e ocupată de Austriaci care ridicaseră pretenţii asupra acestei provincii, de altfel ca şi Polonia. La 5 mai 1775 Bucovina e predată de către Turci Habsburgilor, sub a căror stăpânire rămâne până la 28 Noiembrie 1918, când în urma răsboiului mondial 1914-1918, în baza dreptului de auto-determinare, Bucovina se realipeşte definitiv la patria mumă, România.

Reşedinţa Voievodatului Moldovenesc a fost în oraşul Siret până în secolul IV când se mută în oraşul Suceava, unde a rămas până în anul 1564 când se mută definitiv la Iaşi. -- Cernăuţi devine capitala Bucovinei sub Austeriaci şi a rămas şi acum centrul principal al Bucovinei din toate punctele de vedere.

Din punct de vedere administrativ, sub Voievozii Moldoveni, Bucovina se împărţea în 2 circumscripţiuni: 1) a Cernăuţiului; 2) a Sucevei, iar sub Austriaci se împărţea în districte. În timpul Austriacilor, Cernăuţi devine oraş cu statut propriu. În acest timp, Bucovina era condusă de un Guvernator.

Din punctul de vedere religios, sub Voievozii Moldoveni, Bucovina era administrată de Mitropolia Sucevei, iar de la 1564 de Mitropoliile din Iaşi şi Rădăuţi.

Articole recomandate:

    Bucovina

Comentează folosind Facebook:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Poţi utiliza unele etichete HTML, cum ar fi <a href=""></a>, <b></b>, <i></i>.

 

Dinu ZARĂ Copyright © 2009 - 2015. Vizitează şi Dinu ZARĂ - FotoBLOG şi Suceava: Presa Online